Dilema şefului de la Aeroport: instituţii care nu-şi fac treaba sau exces de zel al unor inspectori? Auditorii proiectului de modernizare a Aeroportului au invocat mai multe nereguli la licitaţii pentru a refuza plata a 15,2 milioane de lei din fondurile europene alocate. Reprezentanţii Aeroportului au contestat deciziile la instanţă şi invocă aprobările primite de la ANRMAP înainte de organizarea licitaţiilor.
O serie de nereguli identificate în derularea unor contracte pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Iaşi, proiect de 57 de milioane de euro finanţat din fonduri europene, a dus la sancţionarea instituţiei cu 15,2 milioane lei.
Au riscat mai mult
Contractul pentru construcţia pistei de 2.400 metri i-a adus Aeroportului cea mai mare sancţiune financiară, aceasta ridicându-se la 13,89 milioane lei, fără TVA. Suma reprezintă o corecţie de 10% din contractul de 139 milioane lei semnat, în iunie 2013, cu Asocierea Max Boegl România, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup.
Iniţial, Autoritatea de Management POS Transport din cadrul Ministerului Transportului a propus aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea contractului. Ulterior, aceasta a fost diminuată.
În acest caz, reprezentanţii Ministerului au arătat că autoritatea contractantă a impus cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, dar şi excesive/disproporţionale în raport cu obiectul contractului. Aeroportului i s-a reproşat, printre altele, că a solicitat ca ofertantul să demonstreze că a realizat cel puţin proiectul tehnic pentru o pistă cu o lungime de minimum 2.400 de metri cu structură cu îmbrăcăminte flexibilă. Astfel, ar fi fost împiedicaţi să participe la procedură ofertanţii care demonstrau experienţă similară pentru acelaşi tip de pistă, dar cu o lungime mai mică. Judecătorii au confirmat aceste concluzii: „(...)a fost restricţionată nejustificat participarea la procedura de atribuire, nu a fost promovată concurenţa între operatorii economici, nu au fost garantate tratamentul egal şi nediscriminarea operatorilor economici şi, pe cale de consecinţă, nu a fost asigurată eficienta utilizare a fondurilor europene”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.
Noul terminal a adus o corecţie de 1,31 milioane lei
„Caracter discriminatoriu”
O corecţie de 5%, respectiv 1,31 milioane lei, a fost aplicată şi în cazul proiectului privind execuţia Terminalului 3. Contractul în valoare de 29,14 milioane lei fusese adjudecat, în 2014, de UTI Grup. Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au constatat că autoritatea contractantă a cerut ca un anumit personal să aibă certificări specifice, fără a înscrie în documentaţia de atribuire menţiunea „sau echivalent”, fiind dezavantajaţi potenţiali operatori economici neautohtoni care ar fi putut prezenta atestări echivalente, obţinute în ţara de origine. Astfel, s-a reţinut că au fost impuse unele cerinţe minime de calificare şi selecţie „cu caracter discriminatoriu”.
Aceleaşi critici s-au adus şi în cazul contractului privind supravegherea lucrărilor noii piste prin diriginţi atestaţi. În acest caz s-a aplicat o sancţiune financiară de 14.924 lei. Contractul a fost adjudecat de firma Phoenix Com SRL, având o valoare de 298.488 lei.
Pierderi pe linie
Nereguli au fost constatate şi în cazul contractului de consultanţă la proiectul noii piste, adjudecat de Asocierea Pencraft SRL Tomeşti-SC Spes Consulting, contra sumei de 210.000 lei. Corecţia aplicată în acest caz a fost de 10.500 lei. Inspectorii au identificat o serie de cerinţe restrictive existente în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, în ceea ce priveşte condiţiile de calificare pe care trebuiau să le îndeplinească anumiţi experţi. De asemenea, critici au fost aduse şi în ceea ce priveşte criteriul de atribuire, respectiv „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic” (preţul ofertei - 70%, identificarea, descrierea şi argumentarea riscurilor - 30%). S-a constatat că aprecierea riscurilor presupunea subiectivitatea membrilor comisiei de evaluare.
Cele patru procese deschise împotriva Ministerului Transortului şi cel al Fondurilor Europene pentru a se obţine anularea corecţiilor de mai sus au fost pierdute la Curtea de Apel Bucureşti. Aeroportul a contestat deciziile la instanţa supremă. Un alt proces vizează o corecţie de 25.835 de lei, şi anume 5% din valoarea contractului de verificări de laborator. În total, Aeroportului Iaşi nu i-a fost rambursată suma de 15,26 de milioane de lei, această diferenţă fiind suportată din banii proprii.
„Absolut toate proiectele AM POS T au primit corecţii, în marea lor majoritate corecţii majore. La noi au fost minore, maximum 10%. Proiectul de la Iaşi este dat exemplu chiar de către cei ce au aplicat corecţia. Este printre puţinele, dacă nu chiar singurul, care a fost finalizat înainte de termen, care nu a fost suplimentat financiar, dimpotrivă, valoarea a fost diminuată prin acte adiţionale şi, cel mai important, este printre puţinele proiecte care şi-au îndeplinit scopul!” Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi
Aeroportul: S-a procedat legal
Reprezentanţii Aeroportului au susţinut că, anterior semnării contractelor, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a considerat cerinţele din caietele de sarcini ca fiind legale. „Nu se poate face vorbire despre faptul că cerinţele în cauză au fost în măsură să restricţioneze nejustificat participarea la procedura de atribuire sau nu au promovat concurenţa între operatorii economici, atâta timp cât la fiecare procedură de atribuire au participat mai mulţi ofertanţi (proiectare şi execuţie pistă – 5, consultanţă pistă – 6, supraveghere lucrări pistă – 5, execuţie terminal – 4)”, se arată într-un răspuns al Aeroportului, la solicitarea 7EST.
Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Marius Bodea, directorul Aeroportului, a mai arătat că, în toate aceste cazuri, colegii săi nu s-au abătut „niciun milimetru de la legislaţie”. „Orice beneficiar îşi doreşte să implementeze fără cusur un proiect şi atunci are la dispozitie legea, opiniile premergătoare ale instituţiilor. Dacă şi după îndeplinirea tuturor acestor filtre tot nu este bine, înseamnă că există în România de astăzi o problemă generală cu două posibile cauze: fie instituţiile statului, care funcţionează ca filtre în procesul achiziţiilor, nu cunosc nici ele legea şi greşesc în interpretare, şi atunci nu îşi mai găsesc rostul, fie există un exces de zel în etapele de auditare ulterioare”, a explicat Marius Bodea.