Una din patru adolescente aflate în îngrijirea DGASPC a rămas însărcinată în 2015. Au între 13 și 17 ani. Aceasta nu mai e Protecția Copilui, e Maternitate. „Fug, chiulesc, dorm la iubiți, nu le putem opri”, spun șefii Protecției Copilului din Iași. Fenomenul e scăpat de sub control, practic la 12 ani își încep viața sexuală, unele ajung să se prostitueze, altele nasc și își dau copiii tot în grija statului. Lipsa educației sexuale nu preocupă conducerea Direcției. Aceasta neagă existența chiuretajelor pe scară largă: „Toate nasc la termen”. Sute de destine sunt distruse sub aripile protectoare ale statului.
Dezvăluire-șocantă din interiorul Direcției de Protecție a Copilului (DGASPC) Iași: 192 de fete, cu vârste între 13 și 17 ani, au rămas gravide în 2015. Dintre acestea, o mică parte, circa 40, au bătut la ușa instituției după ce-au rămas însărcinate, fiind alungate de-acasă. Patru copile au luat decizia de a-și da copiii în grija statului, practic orfanii produc o nouă generație de orfani.
Statistica e dură: practic una din patru minore, cu vârste între 12 și 18 ani, din centrele de plasament din Iași au rămas însărcinate. Conducerea DGASPC privește cu resemnare fenomenul: „Sunt instabile emoțional, fug, chiulesc, ne trezim cu ele gravide”.
Intră în rețele de prostituție
Cauzele sunt multiple: lipsa de afecțiune, lipsa de atenție din partea supraveghetorilor, lipsa orelor de educație sexuală. Unele adolescente capătă comportament deviant și ajung să se prostitueze. Deși au un program bine stabilit, fetele pot lipsi cu mare ușurință din centru, fie chiulind de la ore, fie cu bilet de voie sau pur şi simplu fugind din instituţie. Mai mult, acestea pot lipsi week-end-urile sau chiar mai multe zile din centru, fără ca cineva să le poată face ceva. Astfel, acestea devin foarte uşor prada traficanţilor de fiinţe umane sau se îndrăgostesc de cine nu trebuie şi rămân însărcinate. Unele dintre minore sunt racolate pentru prostituţie chiar de foste fete care au stat în centrul de plasament.
Fetele din centrul de plasament nasc, după care trec o perioadă prin Centrul Maternus. Puține ajung apoi să întemeieze o familie adevărată
Cifre alarmante
În 2015, erau 1.130 de minori în centrele de plasament din județul Iași, dintre care 725 cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani. Totalul fetelor din această categorie de vârstă este estimat la 400. Rezultă că aproximativ un sfert dintre adolescentele aflate în grija statului au fost însărcinate în 2015, transformând Direcția Copilului într-o maternitate.
Magdalena Vicovan, şefa Centrului Maternal „Maternus“ din Iaşi, consideră că există mai mulţi factori care duc la comportamentul deviant al unor tinere.
„O mare problemă a societăţii este degradarea familiei. Despărţirea părinţilor în fapt sau în acte le fac pe tinere să sufere. Despărţirea de modelul lor le fac să aibă comportamente deviante. Nu mai are cine să le întrebe «Unde ai fost?», «Cu cine ai fost?», «Ce-ai făcut?». Un alt aspect este plecarea mamei la muncă în străinătate în momentul în care fata este la vârsta pubertăţii. Un alt factor este antujarul. Intrarea în contact cu alte fete, uneori mai mari, care nu întotdeauna le dau cele mai bune sfaturi. Reţelele de socializare le pot afecta de asemenea pe minore. Lipsa educaţiei este un alt factor important. Aproape toate fetele spun că nu şi-au dorit să rămână însărcinate. Că a fost o întâmplare. Aici intervine şi necunoaşterea măsurilor contraceptive“, ne explică Magdalena Vicovan.
Lipsa de supraveghere şi lipsa de intervenţie
În cazul fetelor ce provin din centrele de plasament, Magdalena Vicovan consideră că în cazul acestora, pe lângă factorii prezentaţi anterior, se poate vorbi şi de o lipsă de supraveghere, dar şi o lipsă de intervenţie.
„Minorele din centrele de plasament nu se deosebesc foarte mult de celelalte care rămân însărcinate. Poate în cazul lor, se poate vorbi şi de o lipsă de supraveghere, dar şi o lipsă de intervenţie adecvantă atunci când apare devianţa. Chiar dacă acestea sunt în grija unor educatori care cunosc programa, acestea nu pot fi urmărite 24 de ore din 24 deoarece sunt adolescente şi au voie să iasă din centru. Problema este lipsa intervenţiei adecvate atunci când fata povesteşte că se vede cu un băiat, că a început să doarmă la acel băiat. Din cazuistica noastră rezultă că în acel moment apar problemele. Nu i se explică exact fetei la ce se expune şi ce presupune întreţinerea de relaţii sexuale cu acel băiat“, adaugă şefa „Maternus“.
Se încearcă legalizarea relaţiei
În cazul minorelor care au rămas însărcinate, DGASPC încearcă să legalizeze relaţia mamei cu tatăl copilului.
„Dacă în centrul de plasament se constată că o minoră a rămas însărcinată şi are o relaţie cu tatăl copilului se merge pe legalizarea acelei relaţii. Cu toţii ne dorim ca tânăra să rămână împreună cu tatăl copilului. Solicităm instanţei acceptul pentru căsătorie cu o minoră. Se depune pe urmă dosarul la Starea Civilă. Anul trecut, am avut un astfel de caz. În alte patru cazuri, minorele nu au dorit să se angajeze în creşterea copilului şi atunci a fost demarată procedura de adopţie a acelor copiii. În general, în cazul acestor minore provenite din centrele de plasament marea problema este lipsa resurselor familiale, nici pe linie maternă, nici pe linie paternă“, precizează Magdalena Vicovan.
Magdalena Vicovan, șefa Centrului Maternus: „Lipsa unui model din familie și lipsa afecțiunii le fac pe fete să aibă comportament deviant”
Rămasă însărcinată cu un coleg
V.R., care va împlini 17 ani anul acesta, în februarie, este una dintre viitoarele mămici minore care se află în Centrul „Maternus“.
Aceasta provine din Centrul de Plasament „Ion Holban“ din Iaşi.
Povestea ei este aproape trasă la indigo cu a celorlate fete minore care au ajuns să fie mămici.
V.R. provine dintr-o familie numeroasă, cu opt fraţi, din mediul rural. Mama fetei a plecat la muncă în străinătate şi ea a ajuns în centrul de plasament de la vârsta de 10 ani. Neavând niciun prieten, la fel ca celelalte colege, dar şi lipsa dragostei din mediul familial au împins-o în braţele unui coleg mai mare, de la Colegiul Tehnic „Ion Holban“. El nu stă în centrul de plasament, dar, fiind cu dizabilitate, învaţă la acelaşi colegiu.
Lipsa unor cunoştinţe legate de viaţa sexuală au făcut ca fata să rămână însărcinată.
„Cazul acestei fete poate fi considerat unul norocos deoarece băiatul şi-a asumat paternitatea, a venit să o viziteze în centru. Am stat de vorbă cu amândoi şi vor să legalizeze relaţia după naşterea copilului“, a menţionat Magda Vicovan.
Victime sigure în faţa tentaţiilor
Psihologul Maria Boiciuc, de la Centrul Maternal „Maternus“ consideră că minorele din centrele de plasament pot să devină mult mai uşor victime din cauza lipsei de afecţiune.
„Majoritatea fetelor care cresc în centrele de plasament se confruntă cu o anxietate de abandon familial deoarece au rămas fără afecţiunea părinţilor la vârste fragede. Acest lucru le face vulnerabile în momentul în care opersoană le acordă mai multă atenţie. Ele devin seduse de acea persoană, de ceea ce le promite, ce le oferă. De aici se crează de multe ori o dependenţă de acea persoană. Aceste fete pot să devină foarte uşor victime ale traficanţilor de persoane. Prin metoda «loverboy», aceştia le fac să se îndrăgostească de ei şi să devină dependente emoţional şi afectiv de traficanţi. Prin această metodă, un traficant reuşeşte să seducă o fată, pe care o face să se îndrăgostească de el, o convinge că îşi doreşte să-şi întemeieze o familie cu ea, iar apoi îi propune să se prostitueze pentru a avea un venit. Totul pleacă de la lipsa de afecţiune“, susţine Maria Boiciuc.
Victime ale traficului de persoane
Potrivit DIICOT Iaşi, în perioada martie –decembrie 2015, o reţea de proxeneţi din Iaşi au forţat 22 de fete, unele dintre ele provenind din Centrul de Plasament „Ion Holban“, să se prostitueze.
„Victimele minore, în special cele provenite din centrele de ocrotire, nu beneficiau de sume de bani sau alte foloase de pe urma practicării prostituţiei, acestea fiind atrase de faptul că aveau un loc în care să se cazeze atunci când fugeau din centrele de ocrotire, se mulţumeau cu sume infime de bani sau bunuri, membrii grupului speculând acest fapt cu scopul de a realiza venituri importante din exploatarea acestora“, se arată în comunicatul DIICOT.
Totodată s-a reţinut că inculpaţii au închiriat succesiv, pentru diferite perioade de timp, apartamente în regim hotelier în care minorele erau exploatate, până în prezent fiind identificate 22 de victime.
De remarcat că una dintre fetele fugite din Centrul de Plasament Ion Holban avea 13 ani când a început să se prostitueze. Fata, care a practicat prostituţia în perioada 1-22 septembrie 2015, primea doar 50 de lei şi un pachet de ţigări. Potrivit anchetatorilor, fata le-a adus proxeneţilor aproximativ 22.000 de lei, „prestând“ între orele 12.00 – 02.00.
Prostituția, o pagină întunecată a centrelor de plasament. Fetele ies când vor, iar racolarea de către rețelele de trafic de carne vie este recunoscută oficial
Fete răpite din centru de plasament şi din spital
În 2013, procurorii de la DIICOT Iaşi au anchetat un caz în care şapte minore, cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, au fost obligate timp de doi ani să se prostitueze în mai multe hoteluri şi apartamente din Iaşi.
Una dintre tinere, în vârstă de 16 ani, ce suferea de epilepsie, a fost răpită din Spitalul de Copii.
Fetele au fost exploatate de o reţea formată din 11 persoane, printre care şi un taximetrist care le transporta de la un hotel la altul.
Potrivit rechizitoriului, membrii reţelei îşi racolau victimele din centrele de plasament, două dintre acestea fiind răpite chiar din instituţie.
Fetele erau ademenite promiţâdu-li-se masa, un loc în care să stea şi jumătate din suma pe care urmau să o câştige din prostituţie. Dacă nu reuşeau să adune zilnic câte 1.000 de lei fiecare, fetele erau ameninţate, infometate sau chiar mutilate.
„Aceste tinere din centrele de plasament nu sunt ţinute cu forţa. Ele pot să iasă din centru, să se vadă cu cine vor, să meargă unde vor. De obicei, acestea prezintă tulburări de comportament, au grad de insecuritate afectivă şi intrând în anumite anturaje prezintă un risc crescut de abuz“, a spus Tiberiu Bantaş purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi.