Tata autorizează, fiul construieşte: la Miroslava se turnează filmul „Cum să ne îmbogăţim în familie pe spatele proştilor”. Primarul le transmite locatarilor că trebuiau să caşte ochii înainte de a cumpăra. Scandal cât casa la Valea Adâncă. Locatarii din nişte blocuri s-au trezit că la câţiva metri de ferestrele lor se vor ridica alte blocuri care îi vor lăsa fără vederea spre peisajul înconjurător. Când au cumpărat imobilele, dezvoltatorul le promisese privelişte pe vecie. Toţi aruncă vina pe noul dezvoltator, fiul primarului care a dat autorizaţia, dar acesta spune că n-are nici o vină.

Comuna Miroslava, condusă de primarul Dan Niţă, este cuprinsă de un scandal provocat de fiul acestuia. Bogdan Niţă este acuzat că ridică două blocuri la mică distanţă de apartamentele unor locatari cărora li s-a promis spaţiu verde şi că nu vor avea niciodată ferestrele obturate de betoane.

Au apărut buldozerele

În cartierul Green Residence din Valea Adâncă, de pe strada Pepinierei nr.1, au fost construite, în trecut, mai multe blocuri cu trei etaje. Apartamentele s-au vândut ca pâinea caldă în anul 2015. Locatarii, fericiţi că au cumpărat un apartament, s-au trezit cu visele spulberate. Iniţial, li s-a comunicat de către dezvoltator că în dreptul geamurilor vor avea un peisaj frumos, lumină naturală. Însă, în urmă cu câteva zile, în locul priveliştilor din vederile poştale, au apărut buldozerele care au săpat un perimetru pentru fundaţia unui viitor bloc.

Vecinii au înnebunit de furie pentru că săpăturile sunt foarte aproape de blocurile în care locuiesc. Au simţit statutul de victime sigure atunci când au mai aflat că proiectul imobiliar îi aparţine lui Bogdan Niţă, nimeni altul decât fiul edilului din Miroslava, cel de care aparţine Valea Adâncă. Omul cu autorizaţiile adică. Niţă Jr. vrea să construiască în vecinătate un bloc cu un regim de înălţime P+2+M.

La cinci metri de blocul din Green Residence s-a căscat ditamai hăul. Banul contează, primarul Niţă nu-şi deranjează fiul

La limita răbdării

Proprietarii din cartierul rezidenţial vor ca proiectul din spatele imobilelor în care locuiesc să fie stopat. Unul dintre ei a povestit, pentru 7EST, coşmarul prin care trece de la începerea lucrărilor. „De ce toată lumea vrea să câştige peste noapte şi dezvoltatorii nu se gândesc decât la bani? Mi-am cumpărat apartament nou într-o zonă superbă, Green Residence. E linişte aici şi mai era şi mult spaţiu. M-am întors din week-end şi sunt şocată. La un metru de bloc s-a săpat o groapă imensă. Un viitor bloc, la care eu am expuse toate geamurile. Incredibil! Eu am dat pe apartament 35.000 de euro. Când am cumpărat, ni s-a spus că vom avea spaţiu verde. Dacă ştiam, nu mai cumpăram. Am făcut eforturi, am cumpărat prin programul Prima Casă”, a declarat Luminiţa Mihăilă, locatar în Green Residence.

„Toţi suntem furioşi”

Alt locuitor din zonă susţine că groapa a devenit şi o capcană pentru trecători, deoarece nu este asigurată. „Noi ne-am trezit săptămâna trecută, vineri, cu buldozerele sub geamuri, pe la ora 7 dimineaţa. Erau şi multe camioane. Am ieşit toţi vecinii să vedem ce se întâmplă. Am înţeles că se construiesc două blocuri. Când am aflat cine construieşte, ni s-a tăiat tot elanul. Noi am încercat să luăm atitudine. Atunci a venit şi Bogdan Niţă. A încercat să ne arate că are toate actele. Toţi suntem furioşi. Plătim rate o viaţă pentru patru pereţi. Bogdan Niţă a spus că va opri lucrarea dacă se va demonstra că nu este în regulă. Lucrările au continuat şi a doua zi. El pretinde că distanţa trebuie să fie la jumătate faţă de înălţimea clădirii, nu mai puţin de cinci metri. Înălţimea blocului nostru este de 12 metri. Am fost la mai multe instituţii să întrebăm. Cei de la Direcţia de Sănătate Publică au spus că vor face un control. La Primăria Miroslava, funcţionarii s-au speriat când au auzit despre ce este vorba”, a spus Daniela Simionovici.

„Cum să fie ilegal? Nu dau familiei, nu-mi dau mie, nu dau nimănui ceva ilegal. Eu nu discut cu fiul meu treburile astea.” Primarul Dan Niţă

Vor proces

Bogdan Niţă nu a montat un panou de informare cu privire la durata şi descrierea proiectului. „Nu este niciun panou montat. Noi, în seara asta (marţi, 8 martie n.r.), avem o întâlnire la asociaţie unde vom expune toate problemele. Va veni şi persoana de la care am cumpărat. Este şeful asociaţiei. Vom încercă să-l schimbăm. Ne-a promis că în acel loc va încerca să cumpere şi să amenajeze o zonă de agrement. Nu s-a întâmplat asta”, a mai povestit Simionovici.

Green Residence a fost construit de doi oameni de afaceri: Adrian Pereş şi Dănuţ Mihu. Primul este cel care a promis clienţilor că vor avea lumină în ferestre. El a explicat, pentru 7EST, că nu ştia că se va construi acolo, în viitor. „Omul (Bogdan Niţă – n.r) îşi vede acolo de treaba lui. E pe terenul lui. De unde să ştiu eu ce se întâmplă în viitor”, a spus omul de afaceri.

În replică, vecinii susţin că Niţă şi Pereş aveau un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) întocmit împreună, conform căruia primul se putea apropia mai mult de clădirea lui Pereş doar printr-o simplă înţelegere. Ei speră ca instituţiile statului să le ofere o mână de ajutor. „Am vorbit şi cu un avocat. Pereş mai spunea că acolo nu se poate construi pentru că sunt conductele de gaze”, a încheiat Daniela Simionovici.

„De ce dezvoltatorii se gândesc numai la bani şi nu se gândeşte nimeni la oameni?!”, locatară din Green Residence, uitând că dezvoltatorul e chiar fiul primarului, politician care se gândeşte la oameni, nu la bani

Niţă Jr. dă vina pe Pereş

Bogdan Niţă a explicat că tot balamucul a fost stârnit doar din vina lui Adrian Pereş. Cei doi, având un PUZ împreună, au parafat o înţelegere prin care Pereş se poate apropia la doi metri de limita de proprietatea lui Niţă. Fiul primarului a spus că va muta construcţia ca să mulţumească pe toată lumea, doar dacă Pereş va renunţa la patru locuri de parcare. „Ghinionul meu sau norocul meu este că sunt fiul lui tata. Eu, printre dezvoltatorii imobiliari din Miroslava, nu sunt nici măcar în Top 20. Sunt alţii, mult mai mari. În ceea priveşte această construcţie, eu am respectat toate măsurătorile. Domnul Pereş nu a respectat şi s-a apropiat de proprietatea mea. Lumea nu înţelege chestia asta. El a construit primul. Eu am toată disponibilitatea pentru negocieri. Construiesc 32 de apartamente, cu un loc de parcare pentru fiecare apartament. Din numărul total de locuri, paisprezece vor fi subterane. Voi căuta o soluţie cu domnul Pereş. Pot deplasa o clădire la o distanţă mai mare, dacă îmi dă patru locuri de parcare. Nu sunt nebun să intru peste oameni. Dacă se dovedeşte că nu am respectat ceva, a doua zi pun pământul înapoi. Dacă era să fac o golănie, ceream autorizaţie pentru case”, a comentat Bogdan Niţă.

 Despre Bogdan Niţă, tatăl său spune că nu este protejat de Primărie

Primarul Niţă: „Nici mie nu mi-aş da ilegal”

Primarul comunei Miroslava, Dan Niţă, a exclus posibilitatea ca autorizaţia eliberată fiului său să fie emisă „pe sub mână”. „Dacă respectă legea, nu văd care e problema. Cum să fie ilegal? Nu dau familiei, nu-mi dau mie, nu dau nimănui ceva ilegal. Eu nu discut cu fiul meu treburile astea. Cei de acolo trebuiau să ceară certificatul de urbanism ca să vadă ce se construieşte acolo, înainte de a cumpăra”, a comentat Niţă Senior.

Citeşte şi Afacerea viceprimarului Surdu revoltă vecinii, Protecţia Mediului şi dendrologii

Niţă Jr., scandal imobiliar mai vechi

Bogdan Niţă a fost prins într-un alt scandal imobiliar, acum câţiva ani. Acesta intenţiona să construiască şase locuinţe pe raza localităţii Valea Ursului. Terenul de aproape 10.000 metri pătraţi necesari investiţiei îi obţinuse prin intermediul socrului, Constantin Mahu, decedat între timp. Terenul fusese retrocedat de  Comisia de fond funciar din cadrul Primăriei Mirolsava, numai că acelaşi teren a fost revendicat apoi de Esmeralda Simionescu, o femeie cu multiple cereri de acest gen, în Iaşi şi împrejurimi. Simionescu este cea care a primit, tot după o revendicare, Centrul Cultural din German din Copou. Ea a dat în judecată Comisia locală de fond funciar din Miroslava, dar şi comisia judeţeană. „Acel proces este câştigat de mine. Acolo au fost alte interese”, a spus Bogdan Niţă.

Trei dintre cărţile scrise în penitenciar nu îl vor mai ajuta pe Radu Prisăcaru să iasă mai repede de după gratii. După ce 7EST a scris, la începutul anului, că îndrumătorii lucrărilor respective nu aveau gradele didactice prevăzute de lege şi astfel nu au fost îndeplinite criteriile pentru reducerea pedepsei, o comisie din Penitenciarul Vaslui a decis să ia măsuri.

Fostului prefect de Iaşi i-au fost retrase 90 de zile considerate a fi executate ca urmare a elaborării şi publicării cărţilor. Astfel, acestea nu vor mai fi scăzute din pedeapsa de patru ani de închisoare pe care o execută. Radu Prisăcaru poate contesta decizia.

Au cerut de-abia acum acte de la universităţi

„Ca urmare a notelor interne, conducerea Penitenciarului Vaslui s-a sesizat şi a dispus reanalizarea tuturor documentelor care au stat la baza elaborării lucrărilor ştiinţifice şi care au avut ca rezultat acordarea de zile considerate a fi executate. În urma reanalizării documentelor premergătoare elaborării lucrărilor ştiinţifice şi în baza informaţiilor transmise de către instituţiile de învăţământ, comisia de la nivelul locului de deţinere a constatat că recomandările nu îndeplineau condiţiile legale”, a precizat comisarul Nicolae Toma, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului.

„Comisia a decis anularea proceselor verbale prin care a fost acordat dreptul prevăzut la art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 şi retragerea zilelor considerate a fi executate ca urmare a elaborării şi publicării lucrărilor”, a mai arătat purtătorul de cuvânt.

Recomandare de la un profesor fără doctorat

Radu Prisăcaru va beneficia, totuşi, de o reducere cu 30 de zile a pedepsei ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice în cazul căreia a respectat prevederile legale şi anume a avut ca îndrumător un profesor universitar, pe Mircea Nicoară de la Facultatea de Biologie.

Regulamentul Penitenciarelor spunea că, pentru a fi valabilă, o recomadandare trebuia să aparţină unui conferenţiar sau unui profesor universitar.

Citeşte şi EXCLUSIV. Trei cărţi scrise de Radu Prisăcaru sunt ILEGALE

În cazul lui Prisăcaru, lectorul Tudor Jijie de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a fost cel care a îndrumat lucrarea „Internet Marketing în 10 paşi. Comunicare şi promovare Online”, iar „Limba Engleză pentru asistenţi” şi „Limba engleză pentru infirmieri” au fost recomandate de Narcis Manoliu. Acesta din urmă este un profesor de engleză de liceu, doctorand la o universitate din Suceava şi plătit cu ora la Universitatea Apollonia din Iaşi.

Tupeu incredibil: patronul unei firme-căpuşă se laudă cu investitorii pe care a vrut să-i aducă la Fortus. Afacerea Antares-Fortus, întinsă pe aproape 10 ani, avea următoarea reţetă: firma livra orice, de la lopeţi la feroaliaje, produsele se înregistrau în magazie şi apoi se încasau banii. Întrebarea în acest caz este dacă toate materialele livrate au existat cu adevărat. Antares lucra exclusiv cu Fortus, iar patronul şi directorul Chişcă sunt prieteni la cataramă.

Una dintre firmele acuzate de foştii administratori judiciari ai Fortus că ar fi încheiat contracte dubioase este Antares International SRL, firmă patronată de Maria Florea, medic primar pediatrie la Spitalul de Copii „Sf. Maria“, şi administrată de soțul ei, Cristian Florea.

Potrivit administratorilor judiciari, Antares International SRL Iaşi a crescut numărul livrărilor către Fortus cu 500% în 2008 faţă de 2007, iar conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, cifra de afaceri anuală este mai mică decât vânzările totale către Fortus.

Explicaţia găsită de Gheorghe Chişcă este: „Am fost căutat prin toate buzunarele. Dacă există dovezi împotriva mea, de ce nu se face o plângere penală?!“

Un furnizor şi atât

Directorul de la Fortus consideră că nu a fost nimic necurat la mijloc şi că Antares International a fost doar unul dintre furnizori.

„Fortus a avut relaţii comerciale cu firma Antares International şi în perioada în care eu nu am mai fost la Fortus. Eu, personal, nu am nicio legătură cu domnul Florea şi firma Antares. S-a lucrat cu Antares pentru că preţurile erau mai mici decât la alte firme, iar plata cât mai târziu. De la ei luam tablă, feroaliaje, scule… Cine are vreun dubiu să verifice lista de achiziţii din contabilitate“, susţine Gheorghe Chişcă.

La Chişcă în birou se stă îmbrăcat, că nu mai este căldură, dar ambiţiile directorului Fortus sunt nemăsurate

Maşină cumpărată de Chişcă de la Florea

Deşi susţine că nu are nicio legătură cu Cristian Florea, directorul de la Fortus a cumpărat un autoturism marca Mercedes în 2009, pentru fiul său.

„Da, am luat maşina de la Florea. Eu mă ştiu cu multă lume. Care e problema? Puteam să iau maşina de la altcineva. A fost un contract de vânzare - cumpărare, totul a fost la vedere“, explică Chişcă.

Acelaşi lucru îl susţine şi Florea: „Eu am avut accident cu acea maşină şi am decis s-o vând. Atunci mi-a spus domnul Chişcă să i-o vând lui. Când i-am vândut-o, chiar i-am spus să aibă grijă că are ceva probleme cu stabilitatea în curbe în urma accidentului. A fost un act de vânzare-cumpărare.“

„Cine să vină la licitaţii?!“

În ceea ce priveşte contractele semnate cu Fortus în perioada 2007-2010, Florea susţine că nu a fost nimic ilegal şi că în multe cazuri nu s-au făcut licitaţii pentru că nu ar fi venit nimeni, cu excepţia lui.

„Licitaţii? Cine să vină la licitaţii?! Ei să zică «mersi» că le dădeam eu ce aveau nevoie, pentru că preţurile erau mici, iar plata se făcea, când se făcea. Unde găseau ei alt prost?! Eu în urma contractelor cu Fortus am rămas cu o sumă mare de recuperat. Eu i-am tot ajutat pentru că am sperat că lucrurile vor merge bine şi că îmi voi recupera şi eu banii. Acum n-aş mai fi dispus să fac afaceri cu ei“, precizează Cristian Florea.

Spaniol interesat să dea 60 de milioane de euro

Directorul general al firmei Antares International susţine că, de-a lungul timpului, a adus mai multe persoane interesate să cumpere Fortus, dar acest lucru nu a fost posibil: „Au fost persoane interesate să ia Fortus. Chiar eu am adus o dată un afacerist din Spania care voia să dea 60 de milioane de euro, dar nu s-a putut din cauza administratorului judiciar. Interese au fost şi din partea unei firme americane, dar acolo niciodată nu se ştia cine ia decizia.“

Chişcă nu poate explica marele tun cu podul dat gratis

Acuzat de Remus Vulpescu, actualul administrator judiciar, că a tăiat un pod feroviar, fără să obţină vreun ban, directorul Gheorghe Chişcă se pierde în explicaţii.

„Noi nu am avut capacitatea să tăiem podul. La licitaţia pentru tăierea podului, în 2013, Estrom a cerut 127.570 de lei (fără TVA), Construcţii Feroviare Moldova – 166.102 (fără TVA) şi Colect Metal – 105.000 de lei (fără TVA). Colect Metal l-a dezmembrat şi şi-au luat fierul vechi, la preţul care era atunci. Noi nu am mai dat banii pentru tăierea podului, nu am pierdut! Eu am prezentat materialul legat de tăierea podului la AVAS în 2015 şi putea să facă sesizare penală. Oricine poate proba că a fost un prejudiciu să facă plângere penală!“, zice Chişcă.

Un Mercedes C200 a fost parcat de patronul Antares în faţa casei lui Chişcă şi acolo a rămas

Nici vânzarea vagoanelor nu poate fi explicată

Şi neplata celei de-a treia tranşe la vânzarea a 31 de vagoane către Colect Metal îl pune în dificultate pe Chişcă: „A treia tranşă s-a redirecţionat către Neptun pentru plata energiei. Din suma luată de la Colect Metal, 58,7% s-a dus la plata salariilor, 4,6% pentru rezolvarea unor probleme curente şi 36,7% pentru o factură la energie. Această ultimă sumă a intrat din contul lui Buzincu“, menţionează Chişcă, după care spune iar că toţi banii au intrat în contul Fortus, în ciuda celor recunoscute chiar de patronul de la Colect Metal, Gheorghe Buzincu, ce spune că ultima plată s-a făcut direct către Neptun SA.

Îl denigrează pe Maricel Popa

Gheorghe Chişcă consideră că Maricel Popa a minţit în momentul în care a susţinut că el a fost iniţiatorul proiectului parcului tehnologic la Fortus.

„În 2012, Consiliul Judeţean a făcut adresă către AVAS să infiinţeze un parc industrial. Mai sunt alte două adrese în care cere acelaşi lucru. Potrivit planului de reorganizare, valorificare pot face doar administratorii judiciari. Rezultă că eu nu am valorificat nimic, cum a spus domnul Popa. Mai mult, am solicitat de mai multe ori, în 2013, conversia creanţei comerciale în acţiuni, divizarea şi darea în plată. Deci nu poate spune domnul Popa că a cerut el aceste lucruri în 2014“, zice Chişcă.

Citeşte şi Capitalism mafiot la Miroslava. Bun venit în ghetoul Green Residence, condus de tata Niţă şi fiul!

Despre Vulpescu: „Administratorul special – hârtie igienică“

Chişcă vorbeşte în termini plastici şi despre administratorul judiciar Remus Vulpescu: „Administratorul special are rolul hârtiei igienice! Face zgomot şi cam atât. Domnul Vulpescu reprezintă interesul acţionarilor, adică o valorificare coerentă, acoperirea creanţelor şi ce ar rămâne ar fi distribuit acţionarilor. Schimbarea administratorulu special s-a făcut în ideea de a tăia ţeava adreselor către instituţii. Dar asta nu m-a oprit să mă adresez DNA şi SRI.“

Șmecheria era capacitatea motorului: o dată 160kW, a doua oară 190 kW, a treia oară – 150 kW.  Caietele de sarcini erau făcute în funcție de ce loturi de autobuze găsea în prealabil patronul Unistil. Oricum, el câștiga de fiecare dată. O dată se cerea un motor mai slab, altădată mai puternic și tot așa, fără nicio logică. Autobuzele aveau aceeași capacitate, doar puterea motorului era diferită de la un an la altul.

Unul dintre angajaţii de la Spitalul “Sf. Spiridon” a dat în judecată angajatorul pentru că l-a trecut, o perioadă, la munca de jos. Valerică Ciulin face parte dintr-o familie ce face afaceri de milioane de lei cu spitalele din toată ţara, iar patrona firmei, adică soţia sa, este asistentă medical în aceeaşi unitate sptalicească.

Un angajat al Spitalului „Sf. Spiridon”, care a pus pe picioare o afacere de milioane de lei cu echipamente sanitare, s-a plâns judecătorilor că a fost retrogradat. Valerică Ciulin, din cadrul Compartimentului administrativ –tehnic-aprovizionare, a contestat în instanţă o decizie a unităţii sanitare prin care i-au fost suspendate temporar atribuţiile din fişa postului.

Şase luni la Statistică

Valerică Ciulin a dat în judecată Spitalul „Sf. Spiridon” şi a cerut anularea deciziei din 17 februarie 2016 privind suspendarea temporară a atribuţiilor prevăzute în fişa postului. El mai solicită restabilirea situaţiei anterioare în ceea ce priveşte locul şi felul muncii desfăşurate în baza contractului de muncă.

În cererea de chemare în judecată, Ciulin susţine că ocupă postul de economist în cadrul Compartimentului administrativ- tehnic- aprovizionare (ATA) din cadrul unităţii sanitare, post care necesită studii superioare. În 17 februarie angajatorul a emis un document prin care a dispus, de a doua zi, „suspendarea temporară a atribuţiilor din fişa postului” şi a întocmit o anexă la aceasta prin care angajatului i se atribuiau noi sarcini constând în „înregistrarea în format electronic a consumului de materiale sanitare şi proceduri medicale din foile de observaţii ale pacienţilor cu prezentare în UPU-SMURD, pentru o perioadă de şase luni”.

Ciulin n-a vrut la Statistică şi a intrat în concediu

Mutat prin decizie unilaterală

„Acest post are cerinţe de post cu studii medii şi nu reclamă  o specializare anume”, arată Valerică Ciulin, în plângerea adresată Tribunalului.

Acesta susţine şi că Spitalul „Sf. Spiridon” a organizat, în decembrie 2015, un concurs pentru ocuparea a trei posturi de registratori medicali, în urma cărora au fost făcute angajări. „Precizez că decizia a fost luată unilateral de angajator. Aceasta nu a venit ca urmare a unei reorganizări în unitatea spitalicească, fiind întemeită pe referatul a doi şefi de serviciu”, se mai arată în plângere.

“Fără temei legal”

În documentul citat, Ciulin mai susţine că angajatorul i-a retras toate atribuţiile specifice postului de economist. Ciulin scrie că angajatorul nu a indicat niciun temei legal în baza căruia a luat decizia de suspendare temporară a atribuţiilor, suferind „o degradare în funcţie, forţat să efectueze o muncă pentru care nu este specializat şi pentru care nu şi-a dat consimţământul”.

Manager: “Nu trebuia dusă în instanţă”

Pe de altă parte, reprezentanţii Spitalului „Sf. Spiridon” susţin că este doar o situaţie temporară şi s-a luat această decizie pentru că era înregistrată o criză de personal la Serviciul Statistică. „Nu este o măsură care trebuia dusă în instanţă. Având o criză de personal la Statistică, l-am rugat ca, pe o perioadă de şase luni, să suplinească acel post, iar în timpul acesta organizam concurs pentru postul respectiv. Nu a vrut. Oricum, acum este în concediu fără plată”, a precizat Ioan Bârliba, managerul Spitalului “Sf. Spiridon”. Acesta a mai menţionat că şi alţi angajaţi au fost mutaţi temporar la alte servicii unde exista un deficit de personal.

Citeşte şi Valerică de la Aprovizionare a dat tunul la Spitalul de copii. Cazul soţilor Ciulin, unic în Iaşi: firmă cu afaceri de milioane de lei, fără niciun angajat

100.000 de euro profit în 2014

În urmă cu aproape doi ani, 7EST relata că Valerică Ciulin, angajat la Serviciul Tehnic-Aprovizionare în cadrul spitalului, şi soţia sa, Mioara, asistentă medicală în cadrul aceleiaşi unităţii medicale, au pus pe picioare o afacere de milioane de lei bazată, în principal, pe furnizarea de consumabile medicale. Femeia deţinea firma Megacons-Brillago SRL, care participa şi câştiga licitaţii în domeniul sanitar, iniţial chiar la Spiridon. Culmea, Valerică Ciulin a lucrat iniţial la Achiziţii, fiind chiar responsabil în cazul unor licitaţii.

Megacons-Brillago a câştigat zeci de achiziţii organizate în spitale şi a obţinut alte sute de contracte prin achiziţii directe. Firma a mers din ce în ce mai bine şi a avut în 2014 un profit net de aproape 100.000 de euro. Deşi la momentul publicării articolelor, Ciulin spunea că firma era pe cale să fie înstrăinată, datele oficiale indică faptul că aceasta aparţine tot soţiei sale.

Un caz care te lasă mut: o morişcă de patru firme care au primit preferenţial sume imense de la societatea de îngrijire a spaţiilor verzi din Iaşi. Devalizare sistematică, în folos personal, la Servicii Publice. Timp de mai mulţi ani, directoarea economică, Maria Zahariuc, a girat acordarea a zeci de contracte către firmele ginerelui său, Dragoş Gafiţa. În declaraţia de avere, Zahariuc a scris că lucrează, în paralel, la una dintre firmele lui Gafiţa. O altă intrare a acestuia la Servicii Publice o reprezintă chiar directorul Laurenţiu Ivan, naşul de cununie al lui Gafiţa. Venit la conducere în vara lui 2014, Ivan a fost mai zgârcit şi i-a dat finului „doar” două contracte. Toţi spun că nu au nimic să-şi reproşeze şi că totul e legal. 

Dacă ar ajunge la Servicii Publice Iaşi (SPI) SA, Direcţia Naţională Anticorupţie ar avea de anchetat o situaţie flagrantă. Câteva societăţi conduse de omul de afaceri Dragoş Gafiţa (38 de ani), au prins contracte de milioane de lei, prin încredinţare directă, în intervalul 2013-2015, în condiţiile în care Maria Zahariuc, soacra patronului, era şefă la Servicii Publice.

Familia extinsă

Grosul achizițiilor s-a făcut în mandatul de director al Luminiței Sălceanu, care spune că nu știa. Apoi, o coincidență bizară, Laurențiu Ivan, chiar nașul lui Dragoș Gafița, este numit director, Sălceanu fiind retrogradată ca adjunct. E o familie mare și total nepăsătoare la SPI, soacra Zahariuc declarând lejer în declarația de interese că ia bani și de la firma ginerelui, care e furnizorul de casă al Primăriei.

Gafița și-a băgat în afacere și vecina, Bianca Pavel, nașa lui Cristian Adomniței, aceasta devenind, la rândul ei, furnizor de ornamente la SPI, tot prin achiziții directe. Gafița și Pavel stau pe Aleea Sadoveanu, gard în gard, au vile cochete, gazon și câte două mașini în curte, fiind beneficiarii în circuit închis al banilor publici.

Sinteza: patru din cele șapte firme furnizoare ale SPI erau din sfera de influență a lui Gafița, care și-au tras o treime din totalul banilor cheltuiți de Servicii Publice între 2013 și 2015. Acesta este vârful aisbergului, fiind doar achizițiile on-line. Zahariuc, Sălceanu, Ivan semnau ordinele de plată fără ca nimeni din Primărie să-i verifice.

Mama Ancăi Gafiţa (prima din stânga) a avut grijă ca ginerele Dragoş (primul din dreapta) să fie mulţumit. Coabitarea funcţiilor de la Servicii Publice şi firma ginerelui, în declaraţia de avere a Mariei Zahariuc (foto mic) e ca un flagrant

Gafiţa’s Company: „diamantul coroanei”

Aviz cititorului: va urma o posibilă ameţeală cauzată de un număr mare de contracte şi de bani atribuiţi fără licitaţie. În calitate de asociat la Gafiţa’s Company, Dragoş Gafiţa a încheiat mai multe contracte cu SPI. Astfel, pe 6.11.2013, unul pentru furnizarea de arbuşti: 99.550 lei. În aceaşi perioadă, pentru furnizarea a 80 de arbuşti Taxus Bacata, s-a încheiat un contract de 131.232 lei. Afacerile continuă cu alt contract, în valoare de 95.317 lei, pentru 70 de arbori. Pe 31.03.2014, ginerele directorului economic de la SPI mai primeşte un contract, în valoare de 49.000 lei. Obiectul: furnizarea a 250 de europubele cu o capacitate de 240 de litri. Azalee de 90.780 lei, hortensii de 33.772 lei, 590 de bucăţi de arbuşti Rhododendron de 88.264 lei: alte probe ale parteneriatului dintre părţi.

Furniza de toate

Pentru SPI, Dragoş Gafiţa a onorat şi alt gen de comenzi. Pe data de 10 aprilie 2014, a câştigat un contract în valoare de 134.079 lei pentru asamblarea a 15 căsuţe din structură metalică.

Pe data de 28 a aceleiaşi luni, se revine la achiziţiile cu care Gafiţa era obişnuit. A furnizat 50 de casete triunghiulare, 50 de casete rectangulare, 15 turnuri de flori în formă de piramidă şi 10 suporturi de agăţat ghivece. Valoarea toatală a contractului: 71.159 lei. Banii vin în continuare şi prin intermediul unui contract de furnizare a 200 jardiniere suspendate Holestar. Suma intrată în cont este de 133.500 lei. În această perioadă, director la Servicii Publice era Luminiţa Sălceanu. Director economic era, ca şi acum, Maria Zahariuc, soacra lui Gafiţa.

Laurențiu Ivan, directorul SPI: „I-am cerut finului să nu mai vină la cererile de ofertă”. Dar tot a venit

Şi naşul calcă pe bec

Pentru că nu a gestionat cum trebuie „criza teilor”, Sălceanu devine, din iulie 2014, adjunct, iar şef ajunge Laurenţiu Ivan, naşul de cununie al lui Gafiţa. Nouă luni mai târziu, pe 31 martie 2015, naşul şi finul bat palma: societatea lui Gafiţa încasează încă 42.000 lei, pentru 300 de coşuri de gunoi din lemn. Pe 21.09.2015, SPI cumpără de la acelaşi furnizor 100 de coşuri de gunoi la un preţ total de 13.800 lei.

Gafiţa’s Company are sediul social în Prisăcani. Valoarea contractelor încheiate de firmă cu Servicii Publice, între 2013 şi 2015, a fost de aproape 1 milion de lei. Cifra de afaceri a firmei lui Gafiţa în 2013 a fost de 326.100 lei, iar în 2014 de 1,3 milioane de lei (datele pe 2015 nu sunt încă disponibile).

A venit „la ospăţ” şi cu alte firme

Dragoş Gafiţa a beneficiat de bani publici şi prin societatea Data Incorporated SRL, unde are, de asemenea, calitatea de asociat. În perioada 2013–2014 a beneficiat de zece contracte. Aproape 45.000 de lei a încasat pentru furnizarea de 1.500 ghivece cu flori, 103.074 lei pentru ornamente, globuri, decoraţiuni  necesare sărbătorilor de iarnă, contract „spart” în trei, mai mici. Pentru 6.368 ghivece cu flori a încasat 44.543 lei, pentru 100 de arbori, din care 50 magnolii, 67.503 lei - pentru 2.800 de bucăţi de bulbi, rădăcini, butaşi - 33.603 lei, iar pentru mai multe produse horticole - alţi 25.000 lei.

Conform datelor financiare, în 2014, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane lei. Un material publicat în martie 2014 de site-ul publicaţiei Adevărul, indica faptul că firma Novidrast SRL încasase de la SPI, în perioada 2013-martie 2014, 129.000 lei pentru seminţe, arbuşti sau plante. În această societate, Gafiţa are calitate de asociat.

Alte două firme dintr-un top cu şapte societăţi al furnizorilor SPI, publicat în acelaşi material – Gafita’s Company şi Data Incorporated, erau tot ale lui Gafiţa. O altă firmă din top, Pris Ioan SRL, tot din Prisecani, este în sfera de influenţă a acestuia. De aceste achiziții, 7EST se va ocupa săptămâna viitoare.

În dreapta stă Dragoș Gafița, în stânga Bianca Pavel. La mijloc mașinile

Mama soacră, cuprinsă de panică

Maria Zahariuc a recunoscut gradul de rudenie cu Dragoş Gafiţa. Ea a declarat că nu s-a ocupat de aceste achiziţii, a căror contravaloare a ajuns în familie. Cert este însă că Zahariuc a semnat contractele ce au ajuns în buzunarul ginerelui. „Pe linie de aprovizionare este cineva care se ocupă, nu eu. Nu am de unde să cunosc firmele dânsului. De unde să ştiu eu acţionarii? Eu nu mă ocup de aprovizionare. Aceste atribuţii sunt exclusiv ale directorului. Nu mă simt vinovată”, a spus Maria Zahariuc. Ea ştie însă mai multe şi o arată inclusiv declaraţia de avere depusă în iunie 2015. La capitolul venituri, ea declară un venit anual de 10.104 lei în calitate de contabil-şef la Data Incorporated, firma ginerelui. Era şi directoare la stat şi contabilă la firma-căpuşă.

Fostul director general: „Eu nu urmăresc gineri, nurori”

Luminiţa Sălceanu, fost director general SPI în perioada marilor tunuri ale familiei Gafiţa, a declarat că nu deţinea date despre relaţia de rudenie dintre Maria Zahariuc, directorul economic, şi Dragoş Gafiţa, beneficiarul contractelor. „Credeţi că eu aveam de unde să ştiu de relaţia lor? Eu nu urmăresc gineri, nurori. S-a ocupat Administrativul de aceste achiziţii. Eu nu mă bag în luptele diferiţilor angajaţi. Dacă au fost pe SEAP şi a fost legal, nu ştiu ce să vă spun”, a declarat Luminiţa Sălceanu, director adjunct SPI.

„Trebuie văzut dacă sunt legale sau nu aceste achiziții. Nu putem urmări toate achizițiile de la toate serviciile subordonate. E o problemă dacă directoarea economică Zahariuc era și contabilă la firma ginerelui. Vom face verificările în zilele următoare.”  Mihai Chirica, primar interimar, care susține, ca toți ceilalți, că nu știa nimic

Laurenţiu Ivan şi-a fugărit finul din afaceri

Actualul director al SPI, Laurenţiu Ivan, a ţinut să lămurească situaţia firmelor conduse de finul său. A precizat că pe 15 iulie 2015, când a fost pus director, ştia că va avea probleme din cauza finului. De aceea i-a cerut să nu mai vină la achiziţii.

Portalul achiziţiilor publice (SEAP) arată însă că finul nu s-a putut abţine. Directorul s-a scuzat că nu a avut cum să-l refuze, pentru că achiziţia s-a organizat pe SEAP, şi că, oricum, a venit cu cele mai mici preţuri. „De când am venit director, eu am încercat să tot evit aceste situaţii. Este finul meu, l-am cununat în urmă 15 ani. I-am şi spus. Am spus despre această relaţie şi primarului. Eu când am venit, am schimbat şi şeful de la aprovizionare. Era Valentin Cuţitaru care a ieşit la pensie. Acum este Cristian Tuduşciuc. Am evitat tot, pentru a nu fi exploatată vreo asociere. Orice achiziţie poate fi verificată. Nu poţi să elimini pe cineva de la licitaţie pentru că este Gafiţa”, a declarat Ivan.

Gafiţa: „Soacra nu lucrează la achiziţii”

Dragoş Gafiţa a precizat că nu vede nicio problemă în contractele încheiate cu SPI. „Firma Gafiţa’s Company am preluat-o de la fratele meu în decembrie 2015. Data Incorporated este a mea. Ea (despre soacră - n.r.) nu lucrează la achiziţii. Eu am vândut un produs, care este problema? De când este noul director, eu nu mai am niciun contract”, a susţinut Dragoş Gafiţa, deşi realitatea îl contrazice.

 Bianca Pavel (a doua din stânga) şi Anca Gafiţa (prima din dreapta) au ceva în comun: contractele cu Servicii Publice

I-a făcut pârtie naşei lui Adomniţei?

Bianca Pavel, naşa de cununie al lui Cristian Adomniţie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, este şi ea abonată la contracte de la SPI, prin mai multe firme. Ea este prietenă şi vecină gard în gard cu familia Gafiţa, cu soţia patronului mergând şi la chefuri. Obiectul achiziţiilor celor două familii indică faptul că Pavel a preluat de la Gafiţa furnizarea logisticii necesare organizării Sărbătorilor de iarnă sau de Paşti, în 2014 şi 2015. Uneori parcă fac cu rândul la procedurile organizate de SPI. „Ei sunt cam singurii care au aceste produse”, a spus directorul SPI.

Citeşte şi Capitalism mafiot la Miroslava. Bun venit în ghetoul Green Residence, condus de tata Niţă şi fiul!

Datele conflictelor de interese de la Servicii Publice

22 de contracte au semnat două dintre firmele lui Gafiţa cu Servicii Publice între 2013 şi 2015;

1,3 milioane de lei au primit, în total, firmele controlate de patron, între 2013 şi 2015;

Mare parte din cifra de afaceri a societăţilor lui Gafiţa a provenit, în acea perioadă, de la Servicii Publice;

Două contracte au fost semnate de actualul director al Servicii Publice, naşul patronului;

Soacra patronului, directoare la Servicii Publice, a scris în declaraţia de avere că lucrează şi pentru acesta, în calitate de contabil-şef.

Sezonul de iarnă 2015/2016 la recrutarea în universităţi aduce multe transferuri de doi lei. Ameninţată de mai multe ori cu desfiinţarea, Universitatea Apollonia face angajări pe bandă rulantă. De cele mai multe ori, principiul de angajare este extra-academic: „Eu te ajut pe tine, tu mă ajuţi pe mine”. Alt „principiu” este nepotismul, fiind angajat şi fiul rectorului Burlui.  

Lipsa acută de cadre didactice i-au determinat pe unii rectori de universităţi ieşene să închidă ochii în momentul în care i-au angajat, acceptând să predea persoane cercetate penal, care nu au doctorat sau care nu au mai predat niciodată. Una dintre universităţile unde sunt astfel de aranjamente este Apollonia, păstorită de doctorul Vasile Burlui.

Cu doctorat în Moldova

Una dintre cadrele didactice de la Universitatea „Apollonia“, care nu are doctorat şi predă în regim de colaborator asociat, este Cristina Dobre. Dobre este doctorand la Universitatea de Stat Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, din Chişinău. Aceasta vrea să devină asistent universitar la disciplinele „Management sanitar. Bioetică şi deontologie medicală; Nursing: Paliaţie; Nursing la domiciliu“. Fosta deputată este manager al Spitalului Clinic de Obstetrică - Ginecologie „Elena Doamna“ Iaşi din iunie 2015, când a câştigat, cu scandal, concursul pentru acel post. Ea are nevoie şi de activitate universitară pentru a se menţine pe acest post.

Şeful DSP, şef de lucrări

Un alt cadru didactic de la „Apollonia“ este Liviu Stafie, candidat pentru şef de lucrări la disciplinele “Sănătate publică. Asistenţă primară. Medicina muncii; Terapie ocupaţională. Expertiza. Medicina muncii”. Acesta este din 2015 director al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, medic specialist în medicina muncii, cu doctorat luat în 2005, dar care nu a mai predat nicăieri până să ajungă în curtea lui Burlui.

Potrivit CV-ului lui Liviu Stafie, acesta are competenţe şi aptitudini artistice prin participarea ca “invitat în cadrul rubricilor de sănătate în studioul TVR Iaşi regional”. Salariul de încadrare de la Apollonia va fi de 1.561 de lei.

“Il padrino” Burlui are la dispoziţie experţi gen Cristina Dobre, Carmen Grierosu, Carmen Dorobăţ şi Liviu Stafie

Soţii Dorobăţ, refugiaţi penal de la UMF

Alte două nume de cadre didactice din curtea lui Vasile Burlui, care atrag atenţia, sunt soţii Dorobăţ, trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fapte de corupţie. Potrivit rechizitoriului, în lunile iunie-iulie 2014, Carmen Dorobăţ a pretins şi primit în mod direct, suma totală de 5.700 euro, de la 57 de studenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul UMF Iaşi. Gheorghe Dorobăţ a pretins şi primit, prin intermediul soţiei, suma totală de 6.700 euro, de la 67 de studenţi ai aceleiaşi facultăţi.

La „Apollonia“, Carmen Dorobăţ candidează pentru funcţia de profesor universitar la disciplinele „Boli infecţioase; Nursing specific: Boli infecţioase; Patologia oro-dentară la pacienţii cu afecţiuni speciale“ şi va avea un salariu minim de încadrare de 3.000 de lei. Soţul acesteia vrea şi el aceeaşi funcţie, cu acelaşi salariu minim de încadrare de 3.000 de lei.

Ei au demisionat de la UMF pe fondul scandalului în care au fost implicaţi.

Agent de vânzări, cadru didactic

Un alt personaj dubios care predă la „Apollonia“ este Emanuel Stavarache. Acesta doreşte postul de asistent universitar pentru disciplinele „Medicina fizică în patologia sistemului stomatognat; Balneofizioterapie; Recuperare medicală: patologia neuromotorie şi neurochirurgicală; Recuperare medicală: patologie endocrino-metabolică; Recuperare medicală: patologie cardio-respiratorii şi geriatrică“, chiar dacă este doar doctorand la Universitatea „Al. I. Cuza“, la „Fizica plasmei, aplicaţii în medicină“. Emanuel Stavarache a fost agent de vânzări la Romtelecom şi operator interviuri GFK. El are până acum doar două lucrări publicate, însă alături de alţi autori.

Amanta lui Paul Botez

Un alt nume de cadru didactic care atrage atenţia este Carmen Grierosu, ce candidează pentru funcţia de conferenţiar universitar la obiectul „Nursing. Tehnici“. Ea este asistent-şef la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi. L-a avut conducător de doctorat pe Paul Botez, doctorul despre care se spune că i-ar fi fost amant şi cu care are un copil.

Dintre zecile de articole semnate de Grierosu, într-o singură situaţie aceasta este unic autor.

Băiatul lui tata

Un alt cadru didactic de la „Apollonia“ este Alexandru Burlui, nimeni altul decât fiul rectorului Vasile Burlui. Alexandru râvneşte postul de asistent universitar la disciplinele „Medicina dentară digitalizată; Protetică dentară: Clinica şi terapia edentaţiei parţiale intercalate reduse; Cariologie I; Protetica dentară: Clinica şi terapia LOC“ şi va avea un salariu de încadrare de 1.414 de lei. „Alexandru este fiul meu. Ce să fac acum? Să-l împuşc?! În Occident, într-adevăr, există o lege care obligă familia să se ducă la alte universităţi. La fel, promovarea în grad se face la alte universităţi. Dar acolo li se asigură casă, mobilă, tot ce ai nevoie şi li se dă cheia. La noi nu există asemenea condiţii. Este o exagerare!“, se apără Vasile Burlui.

Universitatea Apollonia a fost luată în vizor de autorităţi care au tot ameninţat-o cu desfiinţarea

Lipsă de profesori

În ceea ce le priveşte pe celelalte cadre didactice, rectorul „Apollonia“ susţine că le-a acceptat din lipsă de profesori. „O perioadă îndelungată, doctoratul nu a fost condiţie de admitere în învăţământul universitar. După apariţia legii, au fost unele cadre didactice care nu au apucat să-şi facă doctoratul. Învăţământul superior nu este atractiv pentru multe persoane şi, astfel, există o lipsă de cadre didactice. Dacă ne încăpăţânăm să păstrăm tot felul de cerinţe pentru cadrele universitare, vom ajunge să nu mai aibă cine să predea nu numai la noi, ci în toate universităţile din ţară!“, susţine Vasile Burlui.

Citeşte şi EXCLUSIV. Achiziţii între soacră, ginere şi naş la Servicii Publice: cum se fac averi sub protecţia Primăriei

Un fotbalist şi un jurist

Fostul fundaş de la Poli Iaşi, Cip Paraschiv candidează la UMF la funcţia de profesor universitar la disciplina Educaţie Fizică. Unul dintre articolele sale ISI a apărut în Metalurgia International, implicată acum câţiva ani într-un uriaş scandal, fiind acuzată de impostură.

Subsecretarul de stat Răzvan Horaţiu Radu, reprezentantul României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a devenit, recent, lector la Drept, la Cuza. El va preda “Convenţia europeană a drepturilor omului; Jurisprudenţa CEDO”.    

Fundaţia Corona şi UTI au implementat degeaba sistemul de cogenerare din Campusul Tudor Vladimirescu. Catastrofă într-un proiect din fonduri europene menit să scadă costurile de întreţinere pentru studenţii din cămine şi să pună la punct un sistem de cogenerare. Sistemul produce energie electrică prea scumpă şi nu a fost folosit decât în probe.  Este un exemplu despre cum banii europeni au fost folosiţi doar pentru a umple conturile fundaţiei care s-a ocupat de proiect.

Într-un apartament de 40 mp și-au făcut mutație câteva mii de rezidenți din Moldova, capul afacerii fiind chiar un om al legii. Prețurile pe piață pentru o mutație: 50 de euro. Agentul șef principal Constantin Crăciun are apartament în singurul bloc din Moșna și lucrează în cadrul Secției de Poliție Răducăneni. În ultimii doi ani a pus la punct o filieră de mari dimensiuni: practic, prin adresa sa, a triplat numărul de locuitori din Moșna. Basarabenii au cetățenie, muncesc în UE și cer alocații pentru copii de la comuna ieșeană. Culmea, în blocul polițistului stau alți chiriași din sat, iar agentul spune că nu are altă locuință.

Aproape 3.600 de cetăţeni din Republica Moldova au în cărţile de identitate româneşti acelaşi domiciliu: un apartament de 43 de metri pătraţi de la etajul 1 al singurului bloc din comuna Moşna. Oamenii locuiesc scriptic într-un imobil aparţinând agentului şef principal Constantin Crăciun de la Secţia 5 Poliţie Rurală Răducăneni şi al soţiei sale. Omul legii a reuşit să îi „înghesuie” pe colocatari, alocând câte 0,01 metri pătraţi pentru fiecare. Practic, în apartamentul din Moşna a poliţistului Crăciun „stau” atâţia locatari cât pentru 45 de blocuri cu patru etaje. Mai mult, în imobilul agentului „locuiesc” mai mult de jumătate din basarabenii care au scriptic domiciliul în comuna Moşna.
În fapt, vecinii nu îşi amintesc să fi văzut vreun cetăţean din Republica Moldova la ei în bloc. „În apartament au stat la un moment dat o doctoriţă, o profesoară şi acum locuiesc eu cu familia. Nu ştiu nimic altceva”, explică actualul chiriaş, care susţine că nici nu îl ştie pe poliţistul Crăciun, ci doar pe fiica acestuia.

Agentul Crăciun: Nu am nicio treabă

Cu toate că legea prevede că pentru eliberarea actului de identitate este necesară printre altele şi declaraţia scrisă a găzduitorului de primire în spaţiu, agentul şef principal Constantin Crăciun susţine că nu are nicio legătură. „Nu am nicio treabă. Nu mă priveşte pe mine. Apare semnătura mea undeva?”, a spus agentul de poliţie.
Însă, potrivit unor surse din comună, cetăţenii basarabeni care îşi stabilesc domiciliul în apartamentul din Moşna vin la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din Răducăneni  pentru a-şi face carte de identitate însoţiţi de Crina Crăciun, soția polițistului.

Agentul șef principal e Moș Crăciun pentru basarabeni, i-a primit cu miile în gazdă

Poarta spre Europa se deschide la Moşna

Situaţia nu este singulară. În comuna Moşna locuiesc scriptic alţi aproape 3.400 de basarabeni. În ianuarie 2013, localitatea ieşeană avea 1.800 de locuitori, însă în trei ani populaţia a crescut artificial de aproape patru ori. Astfel, în scriptele Primăriei Moşna figurează aproape 9.000 de persoane, dintre care 7.000 sunt originari din Republica Moldova, cu dublă cetăţenie. De fapt, în comună locuiesc efectiv 2.000 de persoane, restul fiind luaţi în spaţiu de unii localnici şi având doar domiciliu aici, dar muncesc în Spania, Anglia sau Italia.
„Iniţial trebuiau să solicite adeverinţe de rol de la Primărie şi au venit vreo cinci după ele, dar apoi şi-a făcut cărţi de identitate fără să ne ceară aceste documente. Când erau vreo 600, m-am dus şi m-am interesat dacă este legal. Practic sunt patru paşi: obţin cetăţenie, imediat găsesc cetăţeni români care să îi ia în spaţiu, îşi fac buletin şi apoi pleacă în străinătate”, a explicat primarul din Moşna, Georgel Popa.
Culmea este că edilul susţine că Moşna este înfrăţită cu satul Cioara, Raionul Hînceşti, Republica Moldova, dar niciun cetăţean de acolo nu are domiciliul la el în comună.

Depun dosare pentru alocaţii

Mulţi dintre basarabenii care au domiciliul în Moşna nici nu trec pragul comunei, deoarece  pentru a-şi face cărţile de identitate trebuie să meargă la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din Răducăneni, aflat la 5 km distanță. În localitatea în care îşi au domiciliul ajung doar cei care vin pentru transcriere de acte sau cei care au copii şi depun dosarele pentru alocaţii, iar apoi banii intră direct în conturile acestora.
Doar în luna februarie au fost depuse 21 de dosare pentru alocaţii pentru copiii născuţi în Republica Moldova,16 dintre aceştia fiind din Chişinău. Tot la Primărie ajung şi amenzile primite de cetăţenii basarabeni, dar edilul comunei susţine că nu au fost multe cazuri de acest gen.
„Am discutat cu angajaţii să-i trateze cu respect şi prioritate. Ei nu ştiu legile. Şi atunci când vin la Primărie au întâietate. Când ajung la Primărie îi înregistrăm într-un registru special şi le dăm număr de ordine, când mai vin îi verificăm dacă au amenzi”, a precizat primarul Georgel Popa.
Edilul se gândeşte însă să încheie un contract de prestări servicii cu o firmă de avocatură pentru a soluţiona şi problema amenzilor primite de cetăţenii basarabeni.

În dreptul balconului de la etajul 1 este apartamentul în care își au adresa 3.600 de cetățeni basarabeni adoptați de comuna Moșna

Cinci secţii de votare

Primarul susţine că în an electoral află şi câţi basarabeni sunt exact la el în comună. De asemenea, pentru că numărul locuitorilor din comună a crescut simţitor la alegerile din acest an în Moşna, vor fi înfiinţate cinci secţii de votare, în loc de două, deşi cel mai probabil niciun basarabean nu va veni să îşi exercite acest drept.
„Iniţial, m-am bucurat că, dacă sunt atât de mulţi locuitori în comună, voi atrage mai multe fonduri europene, dar apoi m-am întristat pentru că s-a luat ca bază de calcul recesământul din 2011”, mai spune Georgel Popa.

Peste 51.000 de basarbeni în judeţul Iaşi

În octombrie anul trecut, în judeţul Iaşi figurau ca având domiciliu peste 51.000 de persoane născute în Republica Moldova, conform datelor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor. Însă mare parte dintre basarabeni nu locuiesc în localităţile de domiciliu, ci au obţiunt cetăţenie, documente româneşti şi au putut intra astfel în Uniunea Europeană fără viză. Pentru că legea românească nu impune un număr maxim de persoane care pot fi luate în spaţiu s-a ajuns la situaţii în care într-o singură casă să „locuiască” mii de basarabeni.
Majoritatea celor interesaţi să plece în străinătate şi-au „stabilit” domiciliul în Grajduri, Moşna, Mironeasa sau Comarna. Basarabenii figurează şi în scriptele comunelor Răducăneni, Rediu, Costuleni, Miroslava, Scânteia sau Popeşti.
„Noi avem foarte puţini basarabeni: cam 300. Este o singură familie care ia în spaţiu. La Grajduri în schimb sunt vreo 8.000 de locuitori, iar înainte de a veni cei din Republica Moldova erau vreo 3.000. Legea nu restricţionează. Nu este un număr limită de cetăţeni care pot fi luaţi în spaţiu. Aici e hiba. Ne încarcă listele la alegeri, nu vin să voteze, plus că sunt şi probleme de natură socială. Mai vin la primărie amenzi, înscrieri de maşini”, a precizat Fănică Săcăleanu, primarul din Scânteia.
Mai mult, în Grajduri basarabenii şi-au cumpărat locuinţe părăsite unde au luat în spaţiu sute de conaţionali.

Luni, 14 martie, câțiva basarabeni așteptau să li se elibereze actele în curtea Primăriei din Răducăneni. Erau veniți cu un microbuz cu număr de Italia

„Afacerea buletinul”

În timp, s-au dezvoltat şi filiere moldoveneşti care se ocupă de procurarea actelor de identitate. Potrivit unor surse judiciare, afacerea este profitabilă de ambele părţi: basarabenii devin cetăţeni europeni şi îşi găsesc un loc de muncă în ţările UE, iar ieşenii primesc în schimb diferite sume de bani pentru că îi iau în spaţiu. Sumele vehiculate ar fi de 50 de euro de persoană, dar chiar dacă „preţul” ar fi doar 100 de lei, pentru 3.600 de persoane vorbim despre 360.000 de lei. Polițistul Crăciun din Răducăneni a fost generos cu toți 3.600 de basarabeni pe care i-a primit în casă.
Potrivit aceloraşi surse, bani ar primi şi unii intermediari, care îi ajutau să îşi procure cărţile de identitate româneşti, dar în unele cazuri şi de funcţionari.

Şefă de la Evidenţa Personelor, acuzată de mită

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi au descoperit că în trei case din judeţ îşi aveau domiciliul 2.063 de basarabeni. Informaţiile au apărut în dosarul Maricicăi Tagarcea, şefa Serviciului de Evidenţă a Persoanelor din Scânteia, trimisă în judecată în martie pentru luare de mită în formă continuată. În rechizitoriu, se arată că trei martore din dosar îi luaseră în spaţiu pe basarabeni, iar pentru ca aceştia să primească actele cât mai repede, martorele o mituiau pe Maricica Tagarcea. De la acestea, şefa de la Evidenţa Persoanelor ar fi primit, în perioada decembrie 2013- octombrie 2015, câte 50 sau 100 de lei săptămânal, dar şi pantofi, genţi, rochii, torturi, bomboane, cafea, flori sau o pătură electrică.

Georgel Popa, primarul din Moșna

Cum au oprit valul în Răducăneni

Pentru a diminua numărul de basarabeni care doreau să se mute formal la ei în comună, în Răducăneni a fost impusă o taxă de salubritate de 54 de lei pentru fiecare persoană dintr-un imobil. De asemenea, conform reprezentanţilor Primăriei, de la 1 ianuarie, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor din Răducăneni primeşte zilnic doar zece cereri pentru eliberarea actului de identitate pentru persoanele care vor să-şi stabilească domiciliul în România.

Citeşte şi EXCLUSIV. Achiziţii între soacră, ginere şi naş la Servicii Publice: cum se fac averi sub protecţia Primăriei

Declaraţie de avere Crăciun

Conform declaraţiei de avere din 15 aprilie 2015, poliţistul Constantin Crăciun deţine împreună cu Crina Crăciun un apartament de 43 de metri pătraţi în Moşna. De asemenea, agentul are o maşină Volkswagen din 2000 şi are două credite la bancă. Primul, în valoare de 15.000 de euro, este scadent în 2017, iar cel de-al doilea, în valoare de 12.800 de lei în 2016. Crăciun a câştigat în anul fiscal 2014 - 35.324 de lei, iar soţia sa a avut venituri de 10.400 de lei ca asistent maternal.

E ciudat că polițistul nu locuiește în apartamentul declarat oficial

Muzeul Naţional al Literaturii Române va oferi, prin atribuire directă, două contracte de expertiză contabilă şi tehnică pentru o achiziţie din 2015. Ambele contracte vizează acelaşi contract: sistemul de retroproiecţie de la Bojdeuca Ion Creangă.

La Zbereni, lângă oraş, Dumitru Simionescu şi-a dosit toată agoniseala, oamenii din sat dezvăluindu-i secretele. DNA l-a audiat marţi, având calitatea de suspect în dosarul de corupţie al primarului suspendat Cernescu. Comisarul şi-a făcut numai duşmani în comuna natală, mărindu-şi domeniul prin ameninţări şi vicleşuguri. Unei funcţionare i-a cerut un iaz, altei femei i-a luat terenul pe care şi-a construit o cabană. Lângă casa părintească a mai construit una, iar domeniul se întinde pe jumătate de hectar.

Şeful Poliţiei Hârlău, Dumitru Simionescu, a transformat casa părintească din satul Zbereni într-o proprietate somptuoasă, ferită de ochii curioşilor după nişte garduri şi porţi înalte.

În curte, Simionescu are casa părintească, aproximativ 100 de metri pătraţi, pe care a recondiţionat-o complet, o a doua casă, de aproximativ 140 de metri pătraţi, cu un living mare, cu şemineu, trei dormitoare, o bucătărie şi o baie.

În spatele casei părinteşti, Dumitru Simionescu şi-a făcut un beci de câțiva zeci de metri pătrați şi un teren de fotbal, cu gazon, de aproximativ 150 de metri pătraţi, unde joacă împreună cu prietenii.

Costurile aproximative ale proprietăţii construite de Simionescu în Zbereni sunt de 100.000 de euro.

Marți, 22 martie, șeful Poliției Hârlău a fost audiat la DNA Iași în dosarul în care mai sunt cercetați pentru fapte de corupție Constantin Cernescu şi Florin Ţăpuşă, primarul şi viceprimarul din Hârlău, ambii suspectaţi din funcţie, dar şi Ioan Amariei, şeful Ocolului Silvic din localitate. Simionescu este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu.

Cele două case sunt doar partea vizibilă a domeniului

A vrut iazul „Lebădu“

Cunoscut ca una dintre cele mai influente persoane din zonă, Dumitru Simionescu a vrut în 2013 să ia iazul cunoscut sub numele de „Lebădu“, din comuna Cotnari, unde dorea să-şi facă o cabană de vânătoare.

Pentru a fi pus în posesie, Simionescu a insistat de mai multe ori pe lângă o angajată de la primăria Cotnari, Suzana Matriş, care a refuzat să-l ajute.

„Acolo trebuia făcută licitaţie. Iazul era al Consiliului Local şi nu puteam eu să-l trec pe el. Văzând că nu vreau, Simionescu a început să mă ameninţe şi, ca răzbunare, mi-a fabricat un dosar penal cum că eu aş fi pus în posesie Mănăstirea Neamţ pe un teren, dar în acel caz exista o hotărâre a instanţei. Din cauza dosarului penal, am fost dată afară din serviciu. Ulterior, am câştigat în instanţă, iar acum, 4 aprilie, am apel la Curtea de Apel. După ce voi câştiga şi acolo, îl voi da în judecată pe domnul Simionescu“, spune Suzana Matriş.

Cabană de vânătoare, pe numele unui interpus

Nereuşind să ia iazul, în 2014, la marginea pădurii din Zberieni a fost construită o cabană de vânătoare, care îi aparţine lui Mihai Cojocea, un patron al unei firme de construcţii, interpus de-al lui Simionescu, potrivit lui Dan Farchizon.

Terenul pe care s-a construit cabana a fost luat pur şi simplu de cuscrii Simionescu şi Cojocea unei bătrâne, Vergina Mănăstireanu.

„În 2013, a venit domnul Simionescu şi mi-a spus că vrea să-mi măsoare terenul. Eu aveam un contract de vânzare-cumpărare pentru acel teren din 2005. Mi-a luat contractul şi mi-a spus că terenul nu mai este al meu. Şeful de post, Gelu Muscă, a luat nişte bani de la Cojocea şi mi-a spus că îmi trage un cartuş în fund dacă nu mă liniştesc!“, explică modul în care i-a fost luat terenul Vergina Mănăstireanu.

Pe teren i s-a făcut act de proprietate familiei Ion şi Elena Făgăteanu, „care a primit 5.000 de lei în schimbul promisiunii de vânzare a terenului către Cojocea“, după cum menţionează Farchizon.

Șeful Poliției are teren de fotbal, o fiță într-un sat cu oameni amărâți

Piatră de la carieră

Piatra pentru construcţia Cabanei Vânătorului, dar şi pentru casa lui Dumitru Simionescu, de la Zbereni, a fost extrasă din cariera de la Sticlărie, după cum susţine Farchizon.

„Zeci de metri cubi de piatră au fost extraşi şi duşi la Cabana Vânătorului şi acasă la Simionescu, în condiţiile în care un metru cub costă 600 de lei. Numai la beciul pe care şi l-a făcut Simionescu la casa din Zberieni au fost duşi aproximativ 50 de metri cubi de piatră, deci aproximativ 25.000 de lei. La cabană s-a dus piatră de aproximativ 200.000 de lei. Garda de Mediu a venit şi a oprit de patru ori lucrările la Cabana Vânătorului“, explică Farchizon.

„Dan Farchizon mă denigrează de ani de zile. El mă acuză de tot felul de tâmpenii. În toate acuzaţiile au fost anchete şi eu am fost găsit nevinovat. El vrea să se răzbune pe mine după ce a fost condamnat că a împuşcat nişte câini.”  Dumitru Simionescu, şeful Poliţiei Hârlău

A cărat grăunţe pentru Simionescu

Dan Farchizon recunoaşte că l-a ajutat de mai multe ori pe Dumitru Simionescu să transporte diverse mărfuri.

„În perioada 2010-2011, domnul Simionescu m-a pus să-i dau microbuz să transporte diferite mărfuri. O dată, l-am trimis pe şoferul Constantin Cojocaru, cu un microbuz, să-l ajut pe domnul Simionescu. Microbuzul a mers până la Coarnele Caprei, împreună cu şeful de post de Deleni, Petru Matei, pentru a aduce 1.500 de kilograme de grăunţe, nu știu de unde le avea. Jumătate din cantitate a fost dusă acasă la şeful de post, iar cealaltă jumătate a fost descărcată la casa lui Simionescu, din Zbereni. Altă dată, i-am dat microbuzul şi a cărat piatră. Altă dată, a cărat paleţi de lemn. Toate erau duse la casa din Zbereni“, menţionează Farchizon.

Stupi şi livadă cu cireşe

Vizavi de casa Verginei Mănăstireanu, Simionescu deţine o proprietate de aproximativ jumătate de hectar, unde şi-a făcut stupi şi a plantat pomi fructiferi, cu fonduri europene, după cum susţin oamenii din Zbereni.

Mai mult, stupii pe care îi are Simionescu ar proveni de la alţi apicultori din zonă, care i-au făcut cadou şefului poliţiei Hârlău câte doi-trei stupi.

Cabana vânătorească stă pe sute de metri cubi de piatră luate din cariera aflată în apropiere

Poliţist acuzat pentru că nu a vrut să-l ajute

În 2014, Andrei Munteanu, cel mai bun poliţist de la Poliţia Rutieră Hârlău, a fost trimis de Simionescu să-l pândească pe paznicul de vânătoare Iulian Ponor, care urma să treacă pe la Sticlărie cu un ATV, fără permis, şi să-i facă dosar penal.

După patru ore de aşteptare, Munteanu s-a întors şi i-a spus lui Simionescu că nu l-a prins pe Ponor.

Enervat de situaţie, Simionescu i-a întocmit dosar penal lui Munteanu pentru favorizarea infractorului. Polițisul mazilit se apără: „Mi-a făcut plângeri peste tot. De doi ani există un dosar penal pe numele meu, dar întreb și eu: dacă nu există fapta pe care a incriminat-o domnul comisar, cum puteam favoriza infractorul? Nu vreau să spun mai multe...”. Andrei Munteanu a plecat de la Poliția Hârlău și spune că nu vrea să mai audă de fostul său șef.
În replică, Dumitru Simionescu o ține pe-a lui: „Există date că nu l-a oprit pe Ponor, care avea permis fals”.

I-a împuşcat porcul în coteţ

Omul de afaceri mai precizează că Simionescu i-a împuşcat porcul şi i-a luat jumătate din carne.

„În urmă cu câţiva ani, Simionescu mi-a spus că are nevoie nişte carne de porc. Am mers acasă la mine, la Sireţel, şi, în timp ce eram în casă, am auzit o împuşcătură. El a luat arma sa din maşină şi mi-a împuşcat porcul. I-am dat jumătate de porc şi mi-a spus că o să-mi dea banii. Nu am primit niciun leu de la Simionescu pentru porc nici în ziua de azi“, adaugă Farchizon.

„Unde-i lege, nu-i tocmeală!“

Şeful Poliţiei Hârlău se consideră nevinovat şi crede că aceste persoane îl atacă deoarece se tem de corectitudinea sa.

Citeşte şi Martor: Şeful Poliţiei din Hârlău a primit ilegal lemne

„Există un grup de infractori din zona Hârlău care încearcă să scape de mine pentru că sunt extrem de corect. Unde-i lege, nu-i tocmeală! Ei mă atacă sub orice formă posibilă. Au ajuns până şi la DNA. Nu am nicio treabă cu doamna Mănăstireanu, din satul natal. Eu am teren, nu am nevoie de terenul altuia. Cu domnul Cojocea mă ştiu, dar atât. Mă ştiu cu multe lume, doar trăiesc în societate. Suzana Matriş este şi ea o infractoare. Nu eu i-am făcut dosar penal, nu am nicio legătură“, zice Simionescu.

Primarul interimar, în centrul afacerilor de la Servicii Publice Iași, locul unde milioane de lei se împart între membrii unui mare clan, condus de Dragoș Gafița, partenerul de plajă al lui Mihai Chirica. Ar fi ca și cum șefa ISJ ar merge la mare cu firma care tipărește manuale sau ca și cum directorul Veolia Iași s-ar duce la pescuit cu firma care vinde cărbunele pentru un întreg sezon rece. Noi dezvăluiri: prețurile practicate de Gafița sunt aberante, dar SP Iași i-a plătit, directoarea economică Maria Zahariu fiind chiar soacra lui. Între două comenzi de la Primărie, Gafița se intersecta pe plajă cu Chirica. Zahariuc a făcut afaceri pe bani publici chiar și cu propria fiică. Șefele de la SP Iași sunt pensionare, dar au mandat pe încă 4 ani: afacerile merg pe roate.

Între Dragoș Gafița, marele beneficiar al achizițiilor directe de la Servicii Publice (SP) Iași, și primarul interimar Mihai Chirica există o relație de prietenie. Cei doi au petrecut concediile din 2014 și 2015 împreună, conform mai multor surse apropiate celor două familii. Gafița a declarat scurt că „nu-i adevărat”, iar Chirica a ezitat îndelung: „În 2014 ne-am întâlnit pe plajă, iar în 2015 nu rețin, e posibil să ne fi intersectat câteva zile”.

Prețuri umflate și relații de rudenie
Informația schimbă perspectiva asupra afacerilor derulate de Gafița la direcția subordonată Primăriei, Servicii Publice Iași. Afaceristul se află în centrul unei suveici de firme care au furnizat produse către compania publică prin sistemul achizițiilor directe, directoarea economică fiind soacra sa, iar directorul general îi este naș.
Prețurile practicate de firmele lui Gafița în perioada când directoare la SP Iași era Luminița Sălceanu sunt mult peste cele ale pieței. Popicii care sunt împânziți pe străzi erau vânduți cu 225 de lei bucata, în timp ce prețul real este de 100 de lei. Hortensiile se vindeau cu 96 de lei, față de un preț real de 51 de lei. Exemplele sunt mult mai multe. Totalul sumelor încasate de Dragos Gafița într-un an și jumătate (2013-2014) depășește 1,2 milioane de lei, la care se adaugă alte sute de mii de lei încasate direct de la Primărie, tot prin achiziții directe.
Surprind incompatibilitățile și conflictele de interese practicate la vedere și tolerate într-o Primărie condusă de oameni care au declamat că s-au desprins de sistemul corupt instituit de fostul primar Gheorghe Nichita. A trecut un an de atunci și nu s-a luat nicio măsura împotriva Mariei Zahariuc și Luminiței Sălceanu, amândouă depășind vârsta de pensionare. A trecut o săptămână de la prima parte a dezvăluirilor din 7EST și primarul Mihai Chirica n-a arătat niciun interes față de subiect. Sfatul său a fost să facem o plângere penală.

Gafița are vilă pe Aleea Sadoveanu, e un om de afaceri de succes

Concediul din 2014

Surse din anturajul celor doi spun că Mihai Chirica și Dragoș Gafița au o slăbiciune pentru stațiunea Mamaia. Primarul interimar face o corecție: „Cu Gafița mă știu din vedere, amândoi având fetele colege de clasă la Eminescu. Nu sunt un animal antisocial, n-o să fug de oameni”.
Versiunea surselor apropiate familiilor spun că primul concediu la Mamaia a fost în 2014. „Au fost la mare împreună. Dragoș Gafița era chiar cu soacra lui, Maria Zahariuc (directoarea economică de la SP Iași – n.r.), au fost mai mulți. Serile și le petreceau la Trattoria, în zona Cazinoului. Ei se cunosc din 2011, prin niște cunoștințe comune, și au devenit prieteni buni”. Versiunea lui Chirica este că s-au întâlnit pe plajă, copiii lor fiind prieteni: „Eu am stat la Iaki, iar în aceeași zonă i-am întâlnit pe Gafița, era cu Bianca Pavel (vecina acestuia, beneficiară de contracte la SP Iași – n.r.), era un grup mai mare. Copiii se jucau și am făcut plajă împreună, dar a merge cu cineva în concediu înseamnă a programa dinainte acest lucru”.

Mihai Chirica a petrecut doi ani la rând cu Dragoș Gafița la Mamaia. Prima oară a fost cu fosta soție, chiar dacă erau divorțați, iar în 2015 doar cu fetele

Mamaia 2015 – ba da, ba nu
Versiunea surselor despre concediul din vara lui 2015, tot la Mamaia: „Au fost tot împreună, cu copiii, au stat în niște apartamente de lux, pe malul mării. Sunt poze cu ei”. Versiunea lui Mihai Chirica este neclară. Inițial a spus că sigur nu s-au văzut în 2015 la Mamaia. 7EST i-a pus în vedere că sunt mai multe mărturii și mai multe posibilități de a verifica informația. Ezitând îndelung, a spus că „nu reține”. „Nu țineți minte cu cine ați fost în urmă cu câteva luni la mare? E o situație de DA sau NU”, l-a întrebat 7EST. Primarul interimar s-a mai gândit, a spus „nu știu, habar n-am”, apoi i s-a pus în vedere că a stat la Mamaia Residence, pe malul mării, a recunoscut și și-a amintit: „E posibil să fi fost și Dragoș Gafița pe-acolo, erau apartamente în regim hotelier, m-am întâlnit cu mai mulți din Iași, e posibil să ne fi intersectat câteva zile. Eu am stat puțin, am fost pe fugă”.
Dragoș Gafița are memoria și mai scurtă: „Am fost la mare ca tot omul, poate ne-am întâlnit. Copiii se cunosc de la școală”.

Relație veche cu Luminița Sălceanu

Dragoș Gafița controlează direct sau prin fratele, ori cumnata lui, patru firme care s-au aflat în topul sumelor primite de la SP Iași. Există diferențe mari între prețurile practicate de Gafița în 2013-2014 față de 2015. Odată cu reținerea lui Gheorghe Nichita și a multiplelor anchete ale DNA în Iași și în țară, lui Gafița i s-a pus în vedere să nu mai facă livrări către Servicii Publice. Fosta directoare Luminița Sălceanu fusese retrogradată după scandalul teilor marcați în Copou, iar noul director, nașul lui Gafița, a încercat să se ferească de situația de incompatibilitate. Sălceanu are o relație de maximă încredere cu Mihai Chirica, cei doi cunoscându-se de când primar era Constantin Simirad. Alianța lor este de notorietate în Primărie, fratele Luminiței Sălceanu, șef de Birou la Direcția Tehnică, fiind avansat imediat după ce Chirica a devenit primar interimar. Acesta are probleme mari cu alcoolul, fiind mai mult tolerat la serviciu, și el este cel care a marcat teii din Copou, în vederea tăierii, provocând un scandal imens. Nichita l-a pedepsit, dar noul primar l-a pus din nou șef de Birou.

„Despre incompatibilitatea Mariei Zahariuc trebuie vorbit cu un jurist, nu mă pot eu pronunța.” Laurențiu Ivan, director general SP Iași, nașul lui Dragoș Gafița, despre soacra aceluiași Dragoș Gafița

Prețurile nesimțite ale lui Gafița

Prețurile practicate de Gafița în 2013-2014 la SP Iași sunt următoarele, menționând că sunt fără TVA:
- europubele 240 l: 196 lei. SP Iași a cumpărat în 2015 aceleași europubele cu 146,41 de lei
- popici: 225 lei (în 2013-2014) față de 110 lei (în 2015)
- osteospremum: 46,9 lei față de 35,6 lei
- hortensia: 96,35 lei față de 51,18 lei
- rhododendron: 149,6 lei față de 93,45 lei
- azalee: 151,3 lei față de 97,9 lei
- begonia: 2,05 lei față de 1,28 lei
- Acer platanum: 252 lei față de 155,75 lei
- petunia: 2,09 lei față de 1,2 lei
- gazon semințe: 18,9 lei față de 14 lei
- semințe flori: 122.738 lei față de 55.184 lei
- cablu luminos: 4,2 lei față de 3,2 lei
- bocanci protecție: 68 lei față de 54,5 lei
- salopete protecție: 69 lei față de 45 lei
Precizăm că pe prima coloană sunt prețurile practicate de Gafița la SP Iași, iar pe a doua coloană prețurile plătite de SP Iași către alți furnizori. Prețurile sunt mai mari cu valori cuprinse între 30% și 100%. Economia pe care ar fi făcut-o bugetul local ar fi fost de câteva sute de mii de lei.

Limbaj de golănaș

Luminița Sălceanu, care era director general și acum este director adjunct, a declarat că nu este responsabilă de aceste achiziții: „Nu m-am ocupat eu, cei de la Achiziții... Prețul este dat de mărimea plantei. La europubele contează calitatea materialului, sunt anumite caracteristici care dau prețul”.
Întrebat de prețuri, Dragoș Gafița a spus că e diferență de materiale, de calitate: „Alea din China sunt mai ieftine, alea din Germania sunt mai scumpe”. Apoi a dat declarația zilei: „Dacă aveați subiectul acesta acum doi ani, erați mult mai șmecheri. Acum, din păcate, nu mai sunt o prăjitură, sunt un covrigel acolo...”.

Sălceanu și Zahariuc, nemuritoare la SP Iași
Și Luminița Sălceanu, și Maria Zahariuc, directoarea economică a SP Iași și care e soacra lui Dragoș Gafița, sunt păstrate în funcții deși au depășit vârsta de pensionare, fiind considerate indispensabile pentru atingerea performanțelor de către compania subordonată Primăriei. Zahariuc, cum a arătat 7EST în ediția trecută, lua bani și de la stat și de la firma ginerelui, care lucra direct cu SP Iași, în cel mai hilar conflict de interese întâlnit în administrația ieșeană. Directorul Laurențiu Ivan spune că cele două colege ale sale beneficiază de o portiță legislativă: „Ordonanța 109 le permite să aibă contract pe mandat, având niște obligații de îndeplinit. Dacă nu-și îndeplinesc coeficientul de performanță pot fi înlocuite”. Mandatele lui Sălceanu și Zahariuc sunt pe patru ani, deci tinerii specialiști care vor să facă o carieră la SP Iași, pe salarii de peste 1.000 de euro, mai au de așteptat. Luminița Sălceanu și Maria Zahariuc au salarii de 5.100 de lei/lună.

Soacra Maria Zahariuc, pensionară, directoare economică la SP Iași a dat contracte publice la toată familia

Intră și cumnata în hora de la Primărie: Zahariuc i-a dat contract propriei fiice

După succesul financiar al lui Dragoș Gafița, brusc și cumnata lui a devenit pricepută în domeniul mobilierului urban, câștigând un contract de la Primăria Iași, în valoare de 50.000 de lei. Cu firma Infra Data Design, Gafița a lovit cu manta, sperând să nu fie identificat. Firma aparține Danei Stoica Popovici, care este chiar fiica Mariei Zahariuc, directoarea economică de la SP Iași. Contractul l-a primit în octombrie 2014.

Două contracte și, la mijloc, o vacanță
Anterior, în aprilie 2014, Dragoș Gafița mai încasase de la Primărie 200.000 de lei, tot prin achiziție directă, pe firma proprie: Data Inc. Suma a fost spartă în două bucăți, a câte 100.000 de lei, pentru a se încadra în plafonul achizițiilor directe. Între aprilie și octombrie, datele celor două achiziții, s-a mai întâmplat ceva: o vacanță la mare în care copiii lui Chirica și Gafița s-au întâlnit întâmplător pe plajă, timp de vreo 10 zile. Data Inc. și Infra Data Design au același punct de lucru, în Tomești, pe str. Stupinelor, și același număr de contact.
Ce e nou în peisaj, odată cu anticorupția care a cuprins România, este că Stoica Popovici a cedat, recent, acțiunile unui oarecare Daniel Ciubotaru, dar contractele cu Primăria curg mai departe. În ianuarie 2016, Infra Data Design a mai primit 77.650 de lei de la SP Iași, pentru recipienți metalici, iar directoare economică este în continuare Maria Zahariuc, mama Danei Stoica Popovici.

Dana Stoica Popovici, fiica Mariei Zahariuc, cumnata lui Dragoș Gafița, a prins și ea niște miere din butoiul Primăriei

Cumnata către presă: „Ziariști de ghenă”

Contactată telefonic, fiica Mariei Zahariuc s-a crispat, amenințând că ne dă în judecată: „Eu nu vreau să răspund la nicio întrebare. Mă simt lezată că-mi subestimați inteligența. Am dreptul să fiu în ce acționariat vreau eu. Am luat legătura cu avocatul meu, nu vreau să fie publicată nicio declarație, nicio fotografie”. Apoi, Dana Stoica Popovici, găsită de Primărie pentru o achiziție directă dintre miile de firme din țară, ne-a aruncat la gunoi: „Mă deranjează acești ziariști de ghenă din această țară”.
Relația fiică-mamă a fost și mai fructuoasă de-atât, dar primarul Mihai Chirica nu s-a sesizat în ultima săptămână. De exemplu, firma Novidrast îi are ca asociați pe Dragoș Gafița și Dana Stoica Popovici, adică ginerele și fiica directoarei economice SP Iași. Novidrast a câștigat, prin achiziții directe 129.000 de lei de la societatea Primăriei, iar contractorul a fost chiar mama lor, Maria Zahariuc. Aceasta nu a fost marți la serviciu pentru a explica cum e posibil ca fiica ei să aibă contracte cu SP Iași.

Chirica despre Caracatița SP Iași: „N-am niciun stres”

Primarul interimar Mihai Chirica a spus că a făcut o analiză după articolul 7EST de săptămâna trecută dar n-a formulat nicio concluzie. Întrebat de ce Zahariuc și Sălceanu sunt păstrate în funcție, deși au vârsta de pensionare, Chirica a spus: „Nu e treaba mea, e societate pe acțiuni, au Consiliu de Administrație, să hotărască între ei”.
Întrebat de contractele atribuite direct de Primărie firmelor lui Gafița, în perioada când își petreceau concediile împreună, Mihai Chirica a spus că „s-au respectat prevederile legale, nu știam cine sunt furnizorii, nu m-am implicat”. Întrebat și de prețurile umflate cu care Gafița și-a vândut produsele la SP Iași, primarul interimar a spus că nu are date suficiente dar că va verifica: „Sunt chestiuni din trecut, vă puteți adresa organelor judiciare. Eu n-am niciun stres”.

Citeşte şi EXCLUSIV. Achiziţii între soacră, ginere şi naş la Servicii Publice: cum se fac averi sub protecţia Primăriei

În final, întrebat din nou, ca și săptămâna trecută, cum e posibil ca soacra să fie director la stat și să aibă contract și cu firma ginerelui, aflat în relații comerciale cu statul, Mihai Chirica a repetat că „aici ar putea fi o problemă de incompatibilitate”. Însă împotriva căreia n-a luat încă nicio măsură.

Interlopul Ioan Clămparu a dat în judecată Penitenciarul Iaşi, nemulţumit de condiţiile de detenţie. El vrea mai mai mult spaţiu şi mai multă apă caldă. În plângerea adresată instanţei, Clămparu a scris că lipsa acestor facilităţi duce la conflicte între deţinuţi.

Ioan Clămparu (47 de ani), considerat a fi unul dintre cei mai periculoşi lideri interlopi români, este nemulţumit de condiţiile de detenţie din puşcărie. Botoşăneanul, poreclit şi „Papa”, „Cap de Porc”, „Omu’” sau „Ion de la Madrid”, s-a plâns judecătorilor că nu are loc în celulă şi a cerut obligarea Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi să-i asigure un spaţiu de patru metri pătraţi. Clămparu execută o pedeapsă de 18 ani şi 9 luni de închisoare.

10 mp din 16 mp, ocupaţi de mobilă

Recent, liderul lumii interlope a dat în judecată Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, unde este încarcerat, sub pretextul că are prea mulţi colegi de celulă. Ioan Clămparu s-a plâns Judecătoriei Iaşi că este cazat într-o cameră de detenţie de aproximativ 16 metri pătraţi cu alţi cinci deţinuţi, iar uneori cu şapte. Acesta a menţionat în cererea de chemare în judecată că paturile suprapuse şi cele două mese ocupă aproximativ 10 metri din celulă, astfel încât pentru deţinuţi rămân doar şase metri pătraţi.

Certuri între deţinuţi

„În camera unde suntem cazaţi şase deţinuţi şi uneori opt deţinuţi ar trebui cazaţi maxim trei deţinuţi. Lipsa de spaţiu de persoană prevăzut de lege provoacă permanent discuţii şi tensiuni între deţinuţi, începând de la servitul mesei şi continuând cu tot cu programul zilnic, inclusiv folosirea toaletei, depozitarea bunurilor, a veselei şi a alimentelor, spaţiul fiind extrem de insuficient”, arată Ioan Clămparu, în plângerea adresată Judecătoriei Iaşi.

Clămparu a fost prins după mulţi ani în care fusese dat în urmărire generală

Prin urmare, condamnatul a cerut magistraţilor să oblige Penitenciarul Iaşi să-l cazeze într-o cameră de detenţie unde să i se asigure, după cum prevede legea, un spaţiu de minimum patru metri pătraţi doar pentru el. „Au fost pronunţate hotărâri ale unor instanţe de judecată, cât şi încheieri ale unor judecători de supraveghere  prin care au dispus obligarea respectivelor penitenciare să asigure persoanei care a introdus plângerea minim patru metri pătraţi de persoană în camera de deţinere, aşa cum prevede şi art 3 din CEDO. (...) Consider că legea ar trebui respectată, neavând relevanţă orice motivare sau argumentare pentru a fi încălcată”, mai precizează Clămparu în plângere.

Grad de ocupare 200%

Deţinutul s-a adresat iniţial, în legătură cu supraaglomerarea, judecătorului de supraveghere din Penitenciar, afirmând şi că în celula sa nu sunt mese şi scaune suficiente pentru a servi masa, deţinuţii fiind nevoiţi să-şi depoziteze bunurile sub paturi, iar programul de distribuire a apei calde este doar de o oră şi astfel nu au timp suficient pentru a se spăla. Judecătorul de supraveghere i-a respins plângerea liderului interlop ca nefondată, iar acesta s-a adresat Judecătoriei Iaşi. Primul termen al procesului va fi pe 29 martie.

În documentele depuse la instanţă, Penitenciarul Iaşi a recunoscut că în camera de detenţie din Secţia de Maximă Siguranţă în care este cazat Clămparu gradul de ocupare este de 200% , dar a precizat că, având în vedere numărul mare de condamnaţi la închisoare cu executare, este imposibilă descongestionarea unităţii. Conducerea Penitenciarului a mai susţiut că face eforturi periodice pentru transferul unor deţinuţi în alte locuri de detenţie, doar de la începutul acestui an propunându-se mutarea a 674 de persoane pentru că a fost depăşită capacitatea maximă de cazare.

Supraaglomerarea din puşcării pare o problemă care nu va fi rezolvată curând

1.000 de lei daune morale într-un caz similar

Florin Pătlăgică, condamnat la 11 ani de închisoare pentru iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat şi instigare la înşelăciune, a obţinut în instanţă 1.000 de lei daune morale după ce s-a plâns şi el de condiţiile de detenţie. Decizia Judecătoriei Iaşi, pronunţată la sfârşitul anului trecut, nu este însă definitivă.

Alte persoane care au fost încarcerate în diferite penitenciare din ţară au fost despăgubite de CEDO după ce au reclamat condiţiile de detenţie.

Conform Ministerului Justiţiei, până în mai 2015, Statul Român a fost condamnat la CEDO în 139 de cazuri vizând condiţiile din penitenciare şi a fost obligat la plata unor despăgubiri de 1,1 milioane de euro şi 10.000 de franci elveţieni.

Printre cei care au primit astfel de daune se numără şi Petru Mazâlu, din Valea Lupului, care a fost condamnat pentru fraude. În iunie 2012, bărbatul a fost despăgubit de CEDO cu 7.500 de euro după ce în perioada detenţiei din 2001- 2004 a fost cazat în condiţii improprii. Un an mai târziu, CEDO a decis ca Statul să-i achite 1.000 de euro lui Daniel Olariu, un alt fost deţinut care executase o pedeapsă de opt ani de închisoare  pentru înşelăciune în penitenciarul Iaşi. Acesta reclamase supraaglomerarea din cele şapte camere de detenţie în care a fost încarcerat.

Citeşte şi EXCLUSIV. Chirica DEMASCAT: în vacanță la mare cu furnizorul de casă al Primăriei

Condamnat în Spania şi România

Ioan Clămparu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în Spania şi la  11 ani şi 8 luni în România pentru proxenetism. Botoşăneanul a fost acuzat de anchetatori că a dezvoltat una dintre cele mai mari reţele europene de crimă organizată care se ocupa cu prostituţia în mai multe ţări occidentale. De pe urma tinerelor care se prostituau în special în Madrid, reţeaua condusă de Clămparu ar fi strâns milioane de dolari. Pe 11 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să-i reducă din pedeapsa  interlopului perioadele petrecute în arest preventiv sau în închisorile din Spania, acesta rămânând să execute 18 ani şi 9 luni de detenţie.

Din ce trăieşte acum firma lui Cristian Maftei: contracte-cadru cu DRDP şi DJADP. Enviro Construct are contracte în derulare cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi cu cea Regională.  „Anul trecut am plătit către cele trei firme din consorţiu 6 milioane de lei, anul acesta probabil cam tot atât”, spune Daniel Minciună, directorul Direcţiei Judeţene. Tot Enviro Construct face multe milioane din afaceri cu Direcţia Regională de Drumuri.

După falimentul afacerii de dealer BMW, lui Cătălin Dobre i se mai cer 4,3 milioane de lei, bani giraţi de Stat pentru o afacere în agricultură. Judecătoria a dispus deja executarea sa silită. Afectată va fi şi Comat, firma tatălui său, dar nu şi cea a Cristinei Dobre, de care Cătălin s-a despărţit.

„Ferma Roxana”, afacerea din domeniul agriculturii, pe care Cătălin Dobre, fiul fostului deputat Traian Dobre, a încercat să o pună pe picioare „l-a îngropat” financiar şi e aproape să-l termine ca om de afaceri. După ce s-a deschis procedura falimentului în cazul firmei, acum acesta este executat silit pentru aproape un milion de euro. Lovitura vine şi după ce Dobre a pierdut şi afacerea de dealer BMW în zona Iaşi.

A ţepuit Statul

Eşec răsunător pentru Cătălin, fiul fostului parlamentar Traian Dobre. Omul de afaceri riscă să-şi piardă toată averea, fiind executat silit de Fondul de Garantare al Creditului Rural-IFN SA (FGCR- IFN) pentru 4,33 milioane lei. La începutul acestei luni, Judecătoria Iaşi a „autorizat creditorul să treacă la executarea silită prin toate formele de executare”, în baza mai multor contracte. Problemele financiare i se trag lui Cătălin Dobre tocmai de la afacerile din agricultură. Fondul de Garantare este un vehicul de girare a creditelor de către Stat cu scopul de a sprijini fermierii.

În 2013, DIICOT Mureş l-a acuzat pe Dobre de inginerii financiare, dosarul nefiind trimis încă în judecată

Finanţare uriaşă

Ferma Roxana, firma administrată de Cătălin Dobre, cu sediul în comuna Victoria, a obţinut, în urmă cu câţiva ani, una dintre cele mai mari finanţări din fonduri europene din judeţul Iaşi, respectiv peste 12 milioane de lei, aproape 2,7 milioane de euro, pentru modernizarea unei ferme agrozootehnice întinse pe opt hectare. Potrivit proiectului, firma trebuia să dezvolte o fermă de vaci şi o fabrică de produse lactate, totul cu ajutorul unor utilaje şi echipamente.

Pentru a putea cofinanţa proiectul, Cătălin Dobre a contractat, în august 2010, un credit pentru jumătate din sumă, de la Garanti Bank, având data scadenţei 29 iunie 2020. Fondul de Garantare al Creditului Rural a emis în favoarea băncii o scrisoare de garanţie de 1,12 milioane de euro, iar ulterior au fost aduse garanţii suplimentare sub forma unor ipoteci. Concret, pentru a primi creditul au fost aduse garanţii construcţii şi terenuri în suprafaţă de 22.365 de metri pătraţi în Paşcani aparţinând Comat SA (firma controlată de tată), proprietăţi aparţinând SC Ferma Roxana şi, printre altele, a mai fost pus gaj asupra unei staţii de biogaz, dar şi asupra animalelor.

Ferma Roxana – în faliment

Cu toate că a primit şi peste patru milioane de lei din bani europeni, în două tranşe, Cătălin Dobre a cerut, în iunie 2014, intrarea în insolvenţă a SC Ferma Roxana SRL. La masa credală s-au înscris, printre alţii, Garanti Bank, APIA – Centrul Judeţean Iaşi, Comuna Victoria, Comat SA şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. Un an mai târziu, totul s-a terminat: Tribunalul a decis începerea procedurii generale a falimentului. „Dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, a decis judecătorul sindic, care a mai hotărât continuarea procedurilor în vederea valorificării bunurilor aflate în patrimoniul societăţii.

Din Ferma Roxana au rămas niște dărăpănături

Executat silit şi de Garanti Bank

Anul trecut, pentru a-şi recupera banii, Garanti Bank a mai deschis un proces şi a obţinut executarea silită a lui Cătălin Dobre şi a SC Comat SA pentru cei peste 1,3 milioane de euro acordaţi prin credit, în 2010, plus dobânzi şi penalităţi. Însă Comat SA a formulat o contestaţie la executare-suspendare executare silită, susţinând că trebuia să se aştepte soluţionarea procedurii insolvenţei sau să fie executat întâi Cătălin Dobre. “Comat SA a garantat creditul datorită crizei, banca s-a temut să mai dea credit şi s-a solicitat o supradimensionare a garanţiilor. În prezent s-a început executarea silită împotriva tuturor bunurilor mele, s-a intrat în falimentul SC Ferma Roxana, unde sunt bunuri de valoare. Apreciez că Garanti Bank are bunuri pe care să le valorifice până la concurenţa creanţei, ba chiar bunurile exced creanţei”, a arătat Cătălin Dobre, într-un memoriu depus, în august 2015, la Judecătoria Iaşi în dosarul în care Comat a contestat executarea silită.

Fondul a plătit garanţia şi-şi vrea banii

Între timp însă, FGCR- IFN a plătit, în iulie 2015, ca girant, garanţia financiară către Garanti Bank pentru Ferma Roxana. Având în vedere că firma era deja în insolvenţă, Fondul s-a îndreptat apoi împotriva lui Cătălin Dobre, pentru a-şi recupera banii. FGCR s-a adresat BEJ Florea Mihai cu o cerere de intervenţie în dosarul de executare deschis în urma solicitării Garanti Bank. „Vă solicităm ca sumele rezultate în urma executării silite a tututuror bunurilor mobile şi imobile precum şi a sumelor rezultate din popriri sau alte venituri ale debitorului să fie distribuite între bancă şi FGCR IFN”, se arată în cererea de executare silită adresată executorului judecătoresc. Banca mai pretinde plata unor dobânzi şi penalităţi, dar, în mare, a scăpat de „gaură” datorită Fondului de Garantare.

Cătălin Dobre nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere.

Citeşte şi Domeniul şefului Poliţiei Hârlău: două case, livadă şi teren de fotbal

Contract care seamănă cu o devalizare

O schemă suspectă a fost descoperită în 2014 de administratorul judiciar al Ferma Roxana în timpul insolvenţei. Luând la puricat actele societăţii, acesta a descoperit că în 2011, anul următor contractării creditului garantat de Stat, Ferma Roxana a plătit un avans de 383.000 de euro unui off-shore din Cipru, în baza unui contract dintre cele două părţi. Al Vlad Trading Company fusese înfiinţată pe 1 decembrie 2010. Administratorul judiciar a cerut în instanţă şi a obţinut rezilierea contractului, dar nu se ştie dacă suma a mai putut fi recuperată.    

 Cristina Dobre este în prezent manager la Spitalul Elena Doamna

Misterul averii destrămate sau un probabil divorţ

Din urmă cu câţiva ani, fosta deputată Cristina Dobre, cu care Cătălin a fost căsătorit mult timp, a exclus orice referinţă la bunuri deţinute împreună cu acesta sau la veniturile sale. Mai mult, spre deosebire de 2012-2013, în 2014 Cristina Dobre a menţionat faptul că nu deţine nici o locuinţă (înainte avea două), iar numărul terenurilor sale a scăzut de la cinci la trei. O posibilă explicaţie ar fi un divorţ discret la notar şi un partaj al bunurilor.

Fosta directoare de la Spații Verzi, acum adjunctă, pensionară menținută în funcție, nu-şi poate justifica averea. Are o vilă de lux la Bucium, pe care niciun bugetar nu și-o poate permite într-o viață. Şi-a luat apartament în Bucureşti, în 2007, când piața era pe maxim: circa 100.000 de euro. Nici măcar nu l-a declarat. Apoi încă 1.100 mp în Bucium, în zonă cu prețul de 50 euro/mp. Nici banii aceștia nu apar nicăieri. Bomboana pe colivă: are casă de 270 mp și a minţit în declarație, trecând doar 120 mp. Alte zeci de mii de euro, apoi adăugați şi un Mondeo. În toți anii, declarațiile Luminiței Sălceanu, patroană pe bani publici la Primărie, sunt pline de minciuni uriaşe. Singurele justificări: un credit de 20.000 de euro şi salarii.

Agenţia Naţională de Integritate, dar şi elevii de clasa a III-a, au un caz-şcoală de adunări şi scăderi cu rezultat greşit pentru bunurile şi veniturile familiei fostei şefe de la Servicii Publice Iaşi (SPI). Într-o societate publică asupra căreia planează suspiciuni de corupţie, exact averea Luminiţei Sălceanu a crescut ca-n poveste, fără a exista însă o justificare a sumelor necesare achiziţiilor. Semnele de întrebare sunt provocate de inexactitățile Luminiței Sălceanu, mari cât teii tăiați de pe Ștefan cel Mare.

O minciună mare cât vila din Bucium

Directorul adjunct de la SPI, împreună cu soţul Gheorghe Sălceanu, fost angajat în Primărie, deţin o vilă în zona Bucium, pe strada Nuferilor. În declaraţiile anuale, dar şi în interviuri acordate presei locale, Luminiţa Sălceanu a afirmat de fiecare dată că vila are doar 120 mp. În realitate, construcţia este mult mai mare şi o arată inclusiv autorizaţia de construcţie  (1701/22 decembrie 2008), precum şi vizualizarea construcţiei.

Casa are o arie desfăşurată construită de 270 mp, ceea ce înseamnă circa 230 mp suprafaţă utilă. Şi pentru 7EST, Sălceanu a ţinut-o tot cu 120 mp. „În declaraţia de avere este trecută suprafaţa utilă a casei. Nu mai ştiu de la cine am cumpărat terenul, era o femeie care vindea. Am dat unu sau doi euro pe metru pătrat”, spune Luminiţa Sălceanu.

Sălceanu afirmă că vila sa are doar 120 mp suprafaţă utilă

Terenul fusese achiziţionat în 2002, după vânzarea de către soţul directoarei a unui alt teren. „Pe pământ am luat vreo 400 de milioane de lei (vechi – n.r.). Cu o parte din aceşti bani mi-am luat o alta bucată de pământ, la Bucium, am mai făcut nişte cumpăraturi şi mi-au rămas prin conturi vreo 200 de milioane”, declara, în 2004, pentru Ziarul de Iaşi, Gheorghe Sălceanu. Publicaţia menţiona că Sălcenii mai aveau un apartament şi o maşină.

Doar cu banii din salarii?

Femeia a mai declarat, la momentul inaugurării vilei, în 2011, că pentru cei 120 de mp a cheltuit 80.000 de euro. Conform declaraţiilor de avere din acea perioadă, cei doi nu aveau niciun credit. Nici Ziarul de Iaşi, care reluase, în 2010, subiectul averii celor doi, nu menţiona vreun împrumut, ci doar maşina şi apartamentul, situat pe Sf. Lazăr, fiind cumpărat în 1979. 

Pe lângă faptul că este neclar de unde provin cei 80.000 de euro, tot în 2011 soţii Sălceanu mai cumpără un teren, de 1.113 mp, tot în Bucium. Întrebată de valoarea terenului, Luminiţa Sălceanu a precizat că nu este obligată să răspundă la această întrebare. „Nu mai ţin minte cât am dat. Trebuie să mă uit pe contract. În 40 de ani de muncă cred că-mi pot face şi eu o casă”, a spus directorul ajunct.

Preţul în zonă, în acea perioadă, era în jur de 30-50 de euro/mp. Terenul a fost luat în extensia vechii proprietăți, familia Sălceanu având acum 2.000 mp de curte.

E liniştită, dar matematica nu o lasă 

În 2007, în plin boom imobiliar, familia Sălceanu a cumpărat un apartament de 37,5 metri pătraţi în Bucureşti. Tot atunci a făcut şi un credit ipotecar în valoare de 20.000 de euro. Aceste informaţii nu apar nici în declaraţiile de avere din 2012, nici în 2013, nici în 2014, ci de-abia în 2015. Sălceanu susţine că nu a fost obligată să menţioneze acest bun, chiar dacă ocupa o funcţie publică. „Soţul meu a cumpărat printr-un credit ipotecar. Atunci nu trebuia să trec în declaraţia de avere. Stau foarte liniştită!”, a spus sec Sălceanu.

În declaraţia de avere mai este trecut şi un Ford Mondeo, achiziţionat în 2005. În acest moment, Luminiţa Sălceanu a împlinit anii de pensionare, dar se află sub un contract de mandat, până în 2017. Câştigă 5.100 de lei lunar.

Preţuri umflate, c-aşa-i la buget

Luminiţa Sălceanu a fost director general la societatea Primăriei până în 2014, când primar era Gheorghe Nichita. După scandalul marcării teilor din Copou, Sălceanu a fost retrogradată în funcţia de adjunct. Director general a venit Laurenţiu Ivan, care a constatat că în mandatul predecesoarei au fost făcute achiziţii publice la preţuri umflate. În aceste condiţii, a schimbat şeful de la achiziţii.

De perioada Sălceanu s-au „bucurat” mai multe firme controlate de omul de afaceri Dragoş Gafiţa, ginerele directoarei economice de la Servicii Publice. Prin intermediul mai multor societăţi, el a vândut produse la preţuri duble faţă de cele aflate pe piaţă. Achiziţiile se făceau fără licitaţie, atribuirile încredinţându-se direct. În 2013 şi 2014, Dragoş Gafiţa şi familia sa au încasat de la SPI aproximativ 1,5 milioane lei: au vândut arbori, flori, coşuri de gunoi şi multe altele.

Citeşte şi EXCLUSIV. Chirica DEMASCAT: în vacanță la mare cu furnizorul de casă al Primăriei

Averea Luminiţei Sălceanu în 2004

- apartament Sf. Lazăr;

- teren 900 mp Bucium;

- o maşină.

Averea Luminiţei Sălceanu în 2016

- apartament Sf. Lazăr;

- vilă 230 mp Bucium pe terenul de 900 mp;

- teren 1.113 mp Bucium;

- apartament Bucureşti;

- o maşină;

- un credit de 20.000 de euro scadent anul viitor.

Un bărbat din Hârlău deţine înregistrări în care un poliţist de la Rutieră îl ceartă că a făcut tam-tam după ce fiica sa a fost călcată de o maşină. Tatăl afirmă, negru pe alb, că „poliţiştii au insistat să mă înţeleg cu şoferul care a lovit-o pe fetiţă”. Aceasta a avut clavicula ruptă. Şoferul vinovat este o persoană binecunoscută în localitate, fiind, la un moment dat, preot la azil şi profesor de religie.

Un caz ciudat la Hârlău: în loc să fie imparţial, un poliţist pare că ţine partea unui şofer care a comis un accident de circulaţie, încercând muşamalizarea evenimentului.

Poliţiştii îl încurajau să se împace

Pe data de 3 ianuarie 2016, în jurul orei 19.10, Georgiana Dughir, o fetiţă în vârstă de 8 ani, din comuna Deleni, a fost accidentată pe trecerea de pietoni din Hârlău, de pe strada Ştefan cel Mare, în dreptul Parcului Tineretului, pe sensul de mers Hârlău - Botoşani. Fetiţa, care traversa împreună cu mama sa, a fost acroşată de un Volswagen Lupo, având numărul de înmatriculare IS-22-LRN, condus de Loredan Niţă, din Iaşi.

Imediat, la faţa locului a ajuns şi tatăl fetei, care a sunat la 112. După aproximativ 10 minute, a venit o ambulanţă şi un echipaj de poliţie, unul dintre poliţişti fiind Vasile Opincă. „Am mers la spital şi fetiţa a fost consultată, medicii spunându-ne că nu are nimic grav. Ne-au spus că, totuşi, ar trebui să mergem la spital la Iaşi să fie consultată. Când am ieşit, poliţiştii au insistat să mă înţeleg cu şoferul care a lovit-o pe fetiţă. Eu le-am spus foarte clar că dacă se va constata că fetiţa nu are nimic, eu nu am nicio pretenţie. Nu am ce să mă înţeleg cu nimeni“, spune Lucian Dughir.

Loredan Niţă ar fi promis că va avea grijă de victimă, fetiţa Georgiana (foto mic), dar n-a făcut acest lucru

Diagnostic: fractură de claviculă

Ajunşi acasă, fetiţa a continuat să spună că o doare umărul drept. A doua zi, părinţii au dus-o pe fetiţă la spital şi i-au făcut o radiografie. „Doctorul i-a dat trimitere la Spitalul «Sfânta Maria», punându-i diagnosticul de ruptură de claviculă, cu deplasare. Atunci, imediat am urcat-o în maşină şi am venit la Iaşi, la spital. La Iaşi, medicul m-a întrebat cum s-a lovit fetiţa şi i-am spus că a fost accidentată pe trecerea de pietoni. Imediat, acesta a anunţat accidentul la Poliţia Rutieră Iaşi. Medicul specialist mi-a spus că nu se pune problema de operaţie. I-a pus un corset, pe care a trebuit fata să-l poarte trei săptămâni. Pe urmă, am făcut alte radiografii şi medicii ne-au spus că se va prinde clavicula fără probleme. Am fost şi la Institutul de Medicină Legală şi am scos certificat medico-legal, cu îngrijiri medicale pentru 35 de zile. Zilele trecute am făcut plângere penală“, precizează Lucian Dughir.

Ameninţat de poliţist

La scurt timp după ce a fost anunţat cazul la Poliţia Rutieră, Lucian Dughir a fost sunat de poliţistul Vasile Opincă şi luat la întrebări de ce a anunţat cazul la Rutiera ieşeană. Discuţia a fost înregistrată de către Dughir. „Te-ai dus la Iaşi, măi omule? Trebuia să spui că a căzut de pe bicicletă! Ăştia de la spital au dat cazul la Rutieră. Tu acum mi-ai făcut mie rău! Acum şefii mă f... pe mine la cap! Te-am crezut om serios... Spune-mi tu mie acum, cum acopăr eu asta! Ce mi-ai făcut tu mie... Spune şi tu că a căzut de pe bicicletă, nu că a fost accident rutier! M-ai băgat tare în rahat! Pe tine te-a învăţat cineva să faci aşa“, i-a spus poliţistul la telefon, în timp ce Dughir încerca să-i explice că nu a vrut să-i facă rău, ci a dorit să rezove situaţia fetiţei sale.

„În acest caz este un dosar penal pe numele celui care a făcut accidentul, eu nu vă pot da mai multe amănunte. Domnul Dughir poate să spună ce vrea dumnealui şi să acuze pe cine vrea dumnealui. Nu sunt eu în măsură să vorbesc despre cazurile noastre“ Agentul Vasile Opincă

Măsurători făcute a doua zi

După ce cazul a ajuns în atenţia Poliţiei Rutiere Iaşi, cei de la Hârlău s-au dus pe 4 ianuarie să facă măsurătorile la locul accidentului ce avusese loc cu o zi în urmă. „În procesul verbal, scrie că Sârbu Leon, Sava Ionuţ şi Opincă Vasile, din cadrul Compartimentului Poliţiei Rutiere Hârlău, s-au deplasat la locul accidentului, la sesizarea venită de la Poliţia Rutieră Iaşi. Mai scrie că eu i-am condus la locul faptei şi le-am indicat locul impactului, de parcă ei nu ştiau unde a fost accidentul! Ei cu o seară în urmă, în loc să facă măsurători, au venit după noi la spital, ca să ne împăcăm cu şoferul care a lovit-o pe fetiţă“, spune, revoltat, Dughir.

Şoferul şi-a asumat tot, doar pe hârtie

Tatăl fetei s-a arătat deranjat de faptul că şoferul care i-a accidentat copilul şi-a asumat vina şi a precizat că va suporta toate cheltuielile, însă nu s-a ţinut de cuvânt. „Pe 4 ianuarie, Loredan Niţă a fost chemat din nou la poliţie şi i s-a întocmit dosar penal. El a spus că va ţine legătura cu noi, că va suporta toate cheltuielile, dar nu s-a ţinut de cuvânt. El nu ne-a mai căutat. A sunat în schimb soţia lui, acum vreo lună, spunându-ne că el lucrează la Mitropolie şi că ar putea fi dat afară“, adaugă Dughir.

“La data de 03.01.2016, a fost un accident rutier fără victime, medicii spunând că minora nu a suferit vătămări corporale. Nefiind accident cu victime, s-a luat măsură contravenţională. În cauză, s-a reţinut permisul conducătorului auto şi a fost sancţionat cu 420 de lei. A doua zi, pe 04.01.2016, când minora a fost dusă la spital, la Iaşi, medicii au sesizat Poliţia şi în cauză a fost întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă“ Anca Vîjiac, purtător de cuvânt al IPJ Iaşi

Cazul a ajuns la Anticorupţie

Povestea accidentului muşamalizat a ajuns şi la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). „Nu ştiu cine a făcut plângere, dar cazul a ajuns la DGA. Cei de acolo au mers la spital şi au găsit numărul de telefon al soţiei. Au sunat-o şi au spus că vor să vorbească cu mine. Pe la sfârşitul lunii ianuarie, am mers la Iaşi şi am dat declaraţii. Le-am dat şi înregistrările cu convorbirile telefonice avute cu Vasile Opincă. Ei au constatat că nu este caz de corupţie“, zice Dughir.

Citeşte şi Caz de ANI. Nu-i ies peste 180.000 de euro: Luminița Sălceanu, avere prin minciuni grosolane

Dosarul a ajuns la Parchetul Hârlău. „De la DGA, dosarul a ajuns la Hârlău, dar poliţistul nu a păţit nimic. Am auzit că a mai întrebat pe unul, pe altul, să vadă dacă eu am mai vorbit cu cineva despre acest caz, dar nu m-a mai sunat“, menţionează Dughir.

Niţă nu a putut fi contactat, din Protopopiatul Hârlău spunându-ni-se că se află cu serviciul “la Imigrări, la Bucureşti”.

Afaceristul care a devalizat Servicii Publice nu are scrupule. O arată soarta a două firme care au primit contracte cu toptanul de la Servicii Publice. 

Novidrast şi Data Incorporated au încasat sute de mii de lei de la Servicii Publice. La începutul acestui an, la distanţă de câteva zile, cele două firme şi-au cerut insolvenţa. În cazul Novidrast, judecătorul sindic a fost drastic: a dispus din prima dizolvarea. Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi s-a înscris la masa credală cu 412.784 lei. Pentru a nu scăpa urma banilor, pe data de 14 ianuarie, Finanţele au pus sechestru pe un teren de 2.700 de metri pătraţi din Tomeşti.

Ţeapă uriaşă dată unei firme din Bucureşti

Data Incorporated, controlată de acelaşi Dragoş Gafiţa, a intenţionat în 2014 să construiască în Timişoara o hală pentru producţia de panouri fotovoltaice şi un poligon de testare a acestora. Pentru scrierea proiectului, Gafiţa a apelat la Gea Strategy & Consulting SA Bucureşti. Proiectul a fost stopat brusc, înainte de a fi accesaţi primii bani europeni, iar firma de consultanţă a rămas păgubaşă de 100.000 de euro. Reprezentanţii societăţii nu speră să recupereze mare lucru. „Noi am avut un contract de prestări servicii cu ei pentru scrierea unei aplicaţii, pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile şi implementarea proiectului. În timpul implementării, ei ne-au informat că suspendă activitatea. Este un prejudiciu destul de mare pentru noi. Faptul este consumat, nu cred că vom mai recupera ceva din acest proces”, a declarat un reprezentant Gea Strategy.

Dragoş Gafiţa (primul din stânga), alături de fraţii săi Marius şi Vasile, ultimul implicat şi el în ingineriile de la Servicii Publice

I-a păgubit şi pe brăileni

Alt creditor care vrea să recupereze bani de la Data Incorporated este Silva Periland Brăila. Societatea are ca obiect de activitate împăduriri, amenajări livezi, întreţinere spaţii verzi. Suma care trebuie scoasă de la Gafiţa este mult mai mică, aproximativ 20.000 lei. „Ei au spus că sunt în reorganizare şi că voi primi banii. Au spus că au şi ei de luat, la rândul lor. De doi ani mă ţin cu banii ăştia”, a declarat Cristian Mihai, reprezentantul societăţii. În cadrul acestui proces s-a înscris la masa credală şi Bank Leumi.

Citeşte şi EXCLUSIV. Chirica DEMASCAT: în vacanţă la mare cu furnizorul de casă al Primăriei

Gafiţa are boala lui Sălceanu: minte

Dragoş Gafiţa nu a dorit să facă prea multe precizări faţă de eşuarea celor două afaceri. „În Novidrast am intrat anul trecut (datele oficiale arată însă că intrarea a avut loc în februare 2014 n.r.). Nu am prea multe cunoştinţe despre datoriile de la Finanţe. Din Data Incorporated am ieşit în urmă cu 2-3 ani (de asemenea, incorect: datele oficiale arată că era acţionar şi în noiembrie 2015 n.r.). Creditorii au de unde recupera”, a spus Gafiţa.

Bagheta magică a lui Simionescu a tot funcţionat până ce i-a luat-o DNA şi i-a dat la fund. Şeful Poliţiei din Hârlău este acuzat de o fostă angajată de la Primăria Cotnari că, în 2004, a tras sfori pentru ca tatălui său să-i fie retrocedat un teren într-un loc unde acesta nu avea dreptul. Ulterior, cu viteza fulgerului, Dumitru Simionescu a luat terenul şi l-a vândut pe bani frumoşi. Poliţistul i-a făcut dosar penal unei funcţionare, din răzbunare.

Şeful Poliţiei Hârlău, Dumitru Simionescu, a ajuns, în 2004, proprietarul unui teren de 1.300 de metri pătraţi, după ce tatăl său a fost pus în posesie cu această suprafaţă de teren în intravilanul comunei Cotnari, în condiţiile în care acesta avea teren în altă parte. Matrapazlâcurile făcute de actualul şef al Poliţiei Hârlău au fost demascate de mai multe persoane din comuna Cotnari şi recunoscute de fostul primar al comunei, Vasile Creţu.

Din Scobinţi în Cotnari

Dumitru Simionescu, tatăl şefului Poliţiei Hârlău, figura în registrul  agricol al comunei Cotnari cu o suprafaţă de 4,29 ha, din care 1,4 ha figurează ca fiind situate pe raza comunei Scobinţi. Suzana Matriş, care a lucrat în Primăria din Cotnari, declară că punerea în posesie a tatălui lui Dumitru Simionescu s-a făcut cu încălcarea legii. „Legea 18/1991 arată că punerea în posesie se face pe vechiul amplasament, însă Vasile Simionescu a primit teren în tarlaua cu denumirea populară «Juleşti», de pe raza comunei Cotnari. Acesta avea teren în tarlaua denumită popular «Bejeneasa». Terenul din «Bejeneasa» a fost lăsat ca diminuare (la comuna Cotnari diminuarea este de 8%), iar în baza Legii 1/2000 – anexa 30, s-au retrocedat proprietarilor doar 3%. Legal. Vasile Simionescu trebuia să primească diminuarea acolo unde a fost lăsată, adică în «Bejeneasa» şi nu în domeniul public al comunei Cotnari. Mai mult, nu a existat nicio decizie a Consiliului Local în acest sens“, susţine Suzana Matriş.

Potrivit procesului verbal de punere în posesie (38/10 august 2004), Vasile Simionescu a primit suprafaţa de 0,13 ha pentru terenul situat în intravilanul comunei Cotnari.

Dumitru Simionescu, pe 22 martie, înainte de a intra la DNA (FOTO: Ziarul de Iaşi)

Ameninţări şi vorbe grele

Fosta angajată a Primăriei Cotnari a mai precizat că Dumitru Simionescu a insistat foarte mult pentru ca tatăl său să primească acel teren, apelând de mai multe ori la ameninţări. „Sediul Primăriei este peste drum de sediul zonal al Poliţiei şi mă chema aproape în fiecare zi la el, să-i rezolv problema cu terenul tatălui său. Nu de puţine ori a apelat la ameninţări, numai pentru a-şi atinge scopul. Dar eu nu am fost singura asupra căreia s-au făcut presiuni. Şi alţi membri ai Comisiei Comunale de Fond Funciar Cotnari au fost ameninţaţi cu dosare penale pentru a urgenta punerea în posesie a tatălui său“, menţionează Matriş.

Primarul recunoaşte insistenţele

În momentul în care tatăl său a fost pus în posesie, actualul şef al Poliţiei Hârlău era şef la Poliţia Rurală. Şi fostul primar al comunei Cotnari, Vasile Creţu, a recunoscut că Simionescu a făcut presiuni pentru ca tatăl său să primească teren chiar la drumul european. „Domnul Simionescu era atunci şef la Poliţia Rurală. Părinţii aveau teren pe raza comunei Cotnari, însă el a solicitat un teren care să se preteze pentru construirea unei case, pentru că acolo îşi desfăşura activitatea. Domnul Simionescu a insistat de mai multe ori ca tatăl său să fie pus în posesie. Până la urmă, Comisia Comunală de Fond Funciar Cotnari l-a pus în posesie, iar domnul Simionescu a plecat la Poliţia Hârlău“, îşi aminteşte fostul primar, Vasile Creţu.

Terenul, vândut în penultima zi a anului

La trei zile de la punerea în posesie a tatălui, Dumitru Simionescu a mers la notarul Emil Berzentu, din oraşul Hârlău, şi a făcut un act de vânzare-cumpărare prin care el devenea proprietarul terenului. Pe 30 decembrie, şeful Poliţiei Hârlău a vândut apoi terenul construibil, situat chiar la drumul european E 58, lângă Popasul Cotnari, Mihaelei Stihi, pentru suma declarată de 120 de milioane de lei vechi.

Potrivit Suzanei Matriş, suma reală a fost de 12.000 de dolari, bani cu care Dumitru Simionescu şi-a achiziţionat un autoturism.

A vrut să mai ia o parcelă în zonă

Paul Beşleagă, din comuna Cotnari, ce deţine terenul învecinat celui în care a fost pus în posesie Simionescu, susţine că acesta a vrut să ia şi o parte din terenul său. „Eu am 2.000 de metri pătraţi chiar lângă terenul unde a fost împroprietărit Simionescu. Din ce ştiu eu, domnul poliţist a fost cel care s-a zbătut să ia acel teren, prin intermediul tatălui său, care nici măcar nu a trecut pe la Primărie. După ce a devenit proprietar, el a vrut să ia teren de la mine pentru a-l vinde unui italian. Mihaela Stihi era concubina unui italian, care ar fi dorit să facă un supermarket pe acel teren. Practic, italianul a dat banii, nu Mihaela Stihi. Eu am refuzat şi nu am vândut italianului. Până la urmă, nu s-a mai făcut nimic pe acel teren“, zice Beşleagă. Dumitru Simionescu nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

 Din schiţa terenului se vede cu ochiul liber că avea potenţial, de vreme ce era situat la drum

Presiuni pentru iazul „Lebădu“

După ce a ajuns şef al Poliţiei Hârlău, Dumitru Simionescu a vrut în 2013 să pună mâna şi pe iazul cunoscut sub numele de „Lebădu“, din comuna Cotnari, unde dorea să-şi facă o cabană de vânătoare. Pentru a fi pus în posesie, Simionescu a procedat la fel ca şi în cazul tatălui său, insistând şi punând presiune pe mai mulţi angajaţi ai primăriei.

„Domnul Simionescu a făcut presiuni pe lângă mai mulţi oameni din Primărie să primească iazul, deşi era al Consiliului Local şi nu era posibil acest lucru. Văzând că nu vreau, Simionescu a început să mă ameninţe şi, ca răzbunare, mi-a fabricat un dosar penal cum că eu aş fi pus în posesie mănăstirea Neamţ, pe un teren, dar în acel caz exista o hotărâre a instanţei. Din cauza dosarului penal, am fost dată afară din serviciu. Ulterior, am câştigat în instanţă, iar acum, pe 4 aprilie, am apel la Curtea de Apel. După ce voi câştiga şi acolo, îl voi da în judecată pe domnul Simionescu“, spune Matriş.

Citeşte şi Domeniul şefului Poliţiei Hârlău: două case, livadă şi teren de fotbal

Anchetat de DNA

Recent, Simionescu a fost audiat la DNA Iaşi într-un dosar în care mai sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie Constantin Cernescu şi Florin Ţăpuşă, primarul şi viceprimarul din Hârlău, ambii suspendaţi din funcţie, dar şi Ioan Amariei, şeful Ocolului Silvic din localitate. Simionescu este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu. 

Scandal incipient la Primărie, fiind descoperite documente vandalizate, cu mize de milioane de euro. Corpul de Control și Auditul verifică toți anii de activitate ai fostului arhitect-șef Tudor Vericeanu. Primarul interimar spune că a auzit ceva, dar nu știe detalii despre semnăturile șterse. Certificatele erau importante, aparținând unor dezvoltatori foarte cunoscuți.