De ce ajunge să se surpe o autostradă în România? Explicația o găsim în dezastrul lăsat în urmă de Iasicon la canalizările din Bârnova. După Viarom, la Miroslava, un nou jaf din bani europeni. Termen depășit, preț mai mare ca în Occident – acestea sunt datele în care s-a lucrat la cei 31 km de canalizare din Bârnova. Iasicon a subcontractat lucrarea și nu comentează. Apa Vital spune că încă n-a făcut recepția. Primarul comunei își pune mâinile în cap, a văzut tot, dar nu vrea să se bage. Fundațiile lipsesc, asfaltări direct pe pămîntul moale. După ploi, se cască pământul și mașinile se afundă în șanț.
Peste 20 de milioane de lei vrea să încaseze Iasicon după ce a şi-a bătut joc de aducţiunea de apă şi canalizare de la Bârnova. Apavital, care a tocmit afacerea, se spală pe mâini: „Cât timp este şantierul Iasicon, nu avem ce face”. Culmea incompetenţei: muncitorii au asfaltat direct pe pământul udat de ploaie, fără o fundaţie ca la carte, astfel că pe drum s-au creat şanţuri de jumătate de metru adâncime. E ilustrarea risipei şi nesimţirii constructorilor din ultimii zeci de ani: îmbogăţire din bani publici pe lucrări de mântuială.
De trei ani, locuitorii din comuna ieşeană Bârnova asistă neputincioşi la dezastrul făcut de o firmă cu tradiţie în lucrări pe bani publici: Iasicon. Compania omului de afaceri Titel Sinescu, câştigătoarea licitaţiei pentru aducţiunea de apă şi canalizare, lasă în urmă noroaie şi gropi. Dacă măcar ar fi terminat lucrarea la timp tot ar fi fost ceva, dar termenul iniţial de finalizare, luna iulie a acestui an, a fost decalat pentru luna octombrie şi nici măcar acesta nu va fi respectat. Şantierul ar putea fi gata, cu puţin noroc, prin mai sau iunie 2016. Taman înainte de alegerile locale.
Peste 20 de milioane în patru ani
Preţul plătit de Uniunea Europeană, printr-un program derulat de Apavital Iaşi, pentru ca locuitorii din Bârnova (cu toate satele aferente) să aibă apă la robinet şi canalizare, este de peste 20 milioane de lei. „Devizul nu va fi mai mare de atât. Normele sunt clare în ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană”, a precizat Răzvan Manolache, purtătorul de cuvânt al Apavital Iaşi.
Firma care a câştigat licitaţia este Iasicon şi lucrările au început în anul 2012. Termenul iniţial de finalizare pentru cei 31 de kilometri de reţea de apă şi de canalizare pentru toate satele a fost 31 iulie 2015, cu lucrări începute pe 1 august 2012.
Drumul s-a lăsat (foto 1), asfalatul s-a fărâmiţat (foto mijloc), iar unele porţiuni, în lipsa pietrei sparte, au devenit mocirlă (foto 3)
„Au lucrat cu prea puţini oameni”
Dintr-o semnătură de condei, termenul a fost împins oficial până în decembrie 2015, dar este evident că şantierul nu va fi finalizat. “Am înţeles, neoficial, că lucrarea va fi gata abia prin mai-iunie 2016”, ne-a spus primarul comunei Bârnova, Gheorghe Cazacu. Cauza este evidentă şi recunoscută cu doar jumătate de gură de oficiali. “Au lucrat cu prea puţini oameni. La 31 de kilometri de reţea veneau mereu cu câteva echipe mici şi se mişca foarte greu lucrarea”, a adăugat primarul din Bârnova.
Cu alte cuvinte, Iasicon, deşi a licitat lucrarea pe o sumă comparabilă şi chiar mai mare decât preţurile din afara României, nu a avut capacitatea tehnică de a organiza şi gestiona un şantier în adevăratul înţeles al cuvântului. De altfel, firma a subcontractat încheierea lucrării către Trustul de Lucrări Speciale şi Izolaţii Tehnologice SA Piatra Neamţ (TLSIT), fiind în incapacitate de a lucra după grafic.
Asfalt direct pe pământ
Angajaţii celor două firme care lucrează la aducţiunea de apă şi canalizare pentru Bârnova, Iasicon Iaşi şi subcontractantul pentru asfaltare TLSIT, au „reuşit” ca, la încheierea lucrărilor, pe o porţiune de circa 100 de metri, să comită una dintre cele mai grosolane greşeli din domeniul construcţiilor: au turnat asfalt direct pe pământ, fără o fundaţie solidă din piatră spartă.
Este evident că, în câteva ore după ce au „adus lucrarea la stadiul anterior”, conform contractului, mica fâşie asfaltată s-a prăbuşit, spre disperarea locuitorilor din zonă. „Mi se pare absolut incredibil să facă aşa ceva. I-am văzut când turnau asfalt, ploua afară şi lucrau, dar nu mă pricep şi nu ştiam că este greşit să pună stratul direct pe pământ. Au trecut câteva maşini şi drumul s-a înfundat”, ne-a spus Vasile Roman, locuitor din Bârnova.
„Nu ştiu cui să mă plâng de tot ce-a fost aici. Faptul că s-a lăsat drumul aşa de tare este o ruşine”, a precizat George Bălan, un alt locuitor al străzii cu pricina, care duce către sediul Primăriei Bârnova. La câteva zile după ce au turnat incorect asfaltul, muncitorii de la Iasicon şi TLSIT s-au repezit să repare drumul.
Cazacu, primarul-spectator
Surprinzător, primarul comunei Bârnova este lipsit de reacţie în privinţa lucrărilor care i-au devastat localitatea. Ascunzându-se după faptul că beneficiar este Apavital, nicidecum Primăria Bârnova, Gheorghe Cazacu spune că nu are ce face. „Eu unul nu sunt mulţumit deloc de cum a decurs lucrarea. Le-am spus să compacteze foarte bine înainte de a asfalta, să pună piatră mare. De unde? Au făcut cum au vrut. Noroc că a venit ploaia şi le-a arătat cât de mult au greşit. Din păcate, noi nu suntem beneficiarii lucrării, ci Apavital. Ei pot trage constructorul la răspundere, noi nu avem ce face”, susţine primarul Gheorghe Cazacu.
De celalaltă parte, reprezentaţii Apavital spun că, în perioada contractului, nu pot trage la răspundere constructorul. “Posibilităţile de a interveni în perioada derulării contractului sunt limitate. Ca administrare a lucrării, nu avem competenţe. Putem opri bani din garanţia de bună execuţie, la finalizarea contractului, dacă sunt probleme”, a explicat Răzvan Manolache de la Apavital. Cei de la Iasicon nu au dorit să comenteze modalitatea de lucru de la Bârnova.
Preţul pe kilometru este imens
Suma plătită de Uniunea Europeană, prin Apavital, către Iasicon şi TLSIT Piatra Neamţ este de 20,13 milioane de lei. Transformat în euro, preţul ar fi de 4,57 milioane de euro, la un curs de 4,4 lei. Lucrarea totală are 31 de kilometri de aducţiune de apă şi canalizare, deci preţul pe kilometru este de 147.602 euro (147 de euro metrul). Aceşti bani au fost utilizaţi pentru săpat şanţurile, cumpărat şi montat conducte şi cămine, construirea a 6 mici staţii de pompare, acoperirea şanţurilor şi asfaltarea până la aducerea în forma iniţială a drumului (se asfaltează doar pe lăţimea şanţului săpat, nu întreaga şosea).
Citește și TEROM, JAFUL SUPREM: de la 2.300 de oameni, la ZERO
Lucrările de aducţiune de apă şi canalizare din UE au preţ asemănător sau, în unele cazuri (Cehia, Ungaria) mai mic, dar sunt mult mai ample şi se încheie mult mai repede. În Brazilia, în capitala ţării, Brasilia, a existat un proiect de aducţiune de apă pentru 1,2 milioane de locuitori. Lungimea totală a fost de 667 de kilometri de reţea, cu 1.328 de km de legături. A durat 8 ani – 87 de km pe lună – şi a costat 80 de milioane de dolari – 119.940 de dolari kilometrul de reţea, fără a mai calcula cei 1.328 de km de legături. Cu alte cuvinte, brazilienii ar fi finalizat lucrarea de la Bârnova în nici jumătate de lună, cu preţ mai mic.
Valurile Buciumului le concurează pe cele ale Dunării
Şoseaua Bucium o ia la vale
O altă lucrare a Apavital care a dat dureri de cap în Bucium a fost conectarea zonei la reţeaua de canalizare. Executant a fost Hidroconstrucţia SA şi, mai bine de doi ani, şoferii care au trecut pe Şoseaua Bucium au pierdut zile din viaţă la volan. Finalizată în sfârşit, lucrarea suferă îngrozitor acum la capitolul calitate. Mai precis, firma care a asfaltat, Citadin SA, nu a realizat o fundaţie solidă a drumului, astfel că pe unele porţiuni şoseaua s-a înfundat. S-a încercat cârpirea acesteia prin turnarea unui strat de asfalt la suprafaţă, dar şi acesta a alunecat în interior.