Contracte suspecte, la sfârşit de an, într-una dintre cele mai bogate comune din Iaşi. O staţie de autobuz evaluată în ţară la 1.000 de lei costă, la Bârnova, 20.000 de lei. Un totem ajunge la 12.000 de lei, în timp ce la Eforie pentru unul de piatră se plătesc 5.000 de lei.

Exemplu de rea-practică într-un proiect european. 350.000 de euro a încasat o asociaţie înfiinţată de deputatul PNL Costel Alexe pentru îngrijirea unor zone protejate de lângă Iaşi. Unul dintre scopurile principale era identificarea unei specii de vipere aflată în pericol. În anii de derulare a proiectului, într-unul dintre cele două situri au fost găsite doar trei cuiburi. Parcă pentru a le găsi în al 12-lea ceas, conferinţa de închidere a proiectului a avut loc la Hotelul Eden.

Deputatul PNL Costel Alexe a cheltuit aproximativ 350.000 de euro, bani proveniţi din fonduri europene, pentru a proteja ceva ce nu mai există.

Proiectul viza, printre altele, salvarea viperelor din Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti, doar că acolo nu a fost găsită nicio viperă! Chiar şi aşa reprezentanţii Asociaţiei care a derulat proiectul sunt ferm convinşi că nu vor fi obligaţi să dea vreun leu înapoi.

Câştigător fără experienţă

Asociaţia „Help People and Nature“ (HPN), înfiinţată în februarie 2011 de soţii Costel şi Raluca Elena Alexe, a depus o lună mai târziu proiectul „Dezvoltarea managementului în Siturile Natura 2000: Dealul lui Dumnezeu şi Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti – judeţul Iaşi“. HPN a fost declarată câştigătoare şi a semnat contractul de 1,65 milioane lei, dintre care 1,4 milioane lei nerambursabili. Obiectivele specifice ale proiectului au fost îmbunătăţirea managementului ariilor protejate, creşterea gradului de conştientizare şi implicarea comunităţilor locale din zona siturilor în protejarea şi conservarea ariilor naturale respective. Implementarea proiectului s-a făcut prin campanii de informare-conştientizare şi traininguri specifice.

Printre altele, proiectul a vizat şi protejarea speciilor care trăiesc în această zonă. Într-un ghid tipărit de asociaţie, unele poze ale speciilor care trebuie ocrotite erau preluate de pe Google.

Raluca Alexe şi Constantin Dolachi au vorbit despre marile realizări ale proiectului

Conferinţă de final fără proiect finalizat

Deşi contractul, semnat în 2012, a avut o durată de 25 de luni, acesta a fost prelungit de mai multe ori, ajungându-se ca ultimul termen să fie aprilie 2016. Chiar şi aşa, reprezentanţii HPN au organizat conferinţa de final de proiect la sfârşitul lunii decembrie 2015. Cu acea ocazie au prezentat rezultatele extraordinare ale activităţilor derulate.

Întrebaţi de 7EST ce a determinat prelungirea contractului, managerul de proiect, Constantin Dolachi, şi reprezentanta HPN, Raluca Alexe, soția liderului PNL Iași, au dat vina pe birocraţia de la ministere. „Au fost vreo patru serii de modificări solicitate. Proiectul a fost plimbat de la un minister la altul…“, a încercat să explice Raluca Alexe.

Cei doi au fost ajutaţi de biologul Luminiţa Iconomu, consilier la Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi (instituţie parteneră în proiect). Bună prietenă cu Raluca Alexe, Iconomu a explicat că „s-a solicitat, spre exemplu, introducerea de informaţii legate de folosirea de pesticide. Dar să ştiţi că proiectul celor de la HPN este unul foarte bun şi sunt convinsă că va fi acceptat!“

Atâţia ani şi nici o viperă

Una dintre speciile ce trebuia protejată în cele două zone care au făcut obiectul contractului obţinut din bani europeni viza vipera de stepă moldavica. Numai că în situl Dealul lui Dumnezeu au fost identificate doar trei exemplare, în timp ce în situl Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti nu a fost găsită nici măcar una, după cum recunosc şi cei de la HPN.

„Într-adevăr, în situl Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti nu a fost găsită nicio viperă, dar să ştiţi că la Dealul lui Dumnezeu au fost găsite şi fotografiate trei! Faptul că noi nu am reuşit să le găsim nu înseamnă că ele nu sunt acolo!“, a încercat să explice Raluca Alexe, sprijinită de Luminiţa Iconomu: „Proiectul a vizat mult mai multe aspecte şi multe alte plante şi animale.“

Lipsă de interes din partea primarilor

Deşi în cele două arii protejate, Dealul lui Dumnezeu şi Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti, se află pe raza a cinci comune ieşene - Leţcani, Popricani, Rediu, Româneşti şi Movileni – niciun primar n-a fost la conferinţă, deși figurau în mapa invitaților. „E sfârşit de an. Au şi ei de încheiat anul”, a încercat să le scuze absenţa Raluca Alexe.

Patru dintre cei cinci primari sunt membri PNL, dar anul trecut, în vară, se plângeau că n-au fost ajutați cu nimic pentru protejarea zonelor. „Cei de la HPN ne-au spus despre acest proiect. Ne-au promis că ne vor ajuta, că vor face proiecte care ne vor aduce şi bani pentru aceste arii protejate şi cam atât. Din partea lor, vorbe multe, fapte puţine!“, declara în urmă cu câteva luni Vasile Haidău, primar în Rediu.

„Foame“ mare de bani

După ce vor primi şi ultimii bani pentru acest proiect, cei de la HPN vor să mai depună două proiecte pentru a lua şi mai mulţi bani europeni.

„După finalizarea proiectului, ne gândim să depunem un nou proiect, pentru implementarea celor două planuri de management realizate în urma proiectului actual. Ne gândim, de asemenea, să mai facem un proiect şi pentru protejarea sitului «Valea lui David». Această zonă a fost inclusă iniţial în proiectul «Dezvoltarea managementului în Siturile Natura 2000», dar am fost nevoiţi să îl scoatem. Sperăm ca anul acesta să reuşim să obţinem finanţarea şi pentru acest proiect“, a menţionat Raluca Alexe.

 Costel Alexe a avut grijă de buzunarele colegilor de partid

Cum s-au împărţit banii

Dintre cei 1,65 milioane de lei, aproximativ 600.000 de lei au fost încasaţi tot de penelişti, ca salariaţi în cadrul proiectului: Constantin Dolachi, trezorierul PNL Iaşi, care a devenit manager de proiect după ce Alexe s-a retras sau Ionuţ Grădinaru, expert comunicare, în trecut subordonat la Oficiul de Cadastru al actualului deputat.

Marea lovitură a liberalilor a fost dată însă la capitolul contracte de achiziţii, prin „selecţie internă de oferte”. Au primit astfel bani Adrian Căliman (consilier judeţean PNL) - 23.000 de lei, Tudor Jijie - 21.000 de lei, Anghel Ficu (consilier) - circa 350.000 de lei, în baza a două proceduri.

Citește și EXCLUSIV. Operațiunea „Vipera”: liberalii lui Alexe au mușcat mortal 350.000 de euro

Cele mai multe semne de întrebare ridică însă contractul pentru materiale de informare, promovare şi publicitate, în valoare de 246.000 de lei, atribuit firmei Dedalis Advertising SRL D, firmă înfiinţată cu câteva luni înainte şi aparţinându-i Oanei Ştefana Strâmbu. Sediul Dedalis era acelaşi cu al firmelor familiei Alexe, lângă Râpa Galbenă.

Numai auditul proiectului a costat 15.000 de euro, sumă imensă raportată la volumul de muncă al unui expert contabil.

Straniu: e mai scump doar să calculezi cât ar costa Autostrada Iași-Tg. Mureș, din care nu s-a făcut niciun metru, decât să restaurezi complet, odată la 50 de ani, ditamai Palatul Culturii. În luna mai, restaurarea Palatului Culturii, unul dintre proiectele de amploare al Iaşului, început în 2007, va fi finalizată.  A costat 27 de milioane de euro. Tot în 2007 au început discuţiile despre autostrada Ungheni – Târgu Mureş.  Fără nici un kilometru de asfalt, aceasta a costat deja 3,6 milioane de euro şi a avut o finanţare ratată de 30 de milioane de euro.

Evoluţiile din unele meciuri ale căpitanului de la CSMS ridică mari semne de întrebare. Un om de fotbal ieşean afirmă că fundaşul joacă la pariuri şi că a comis penalty-uri pentru a influenţa rezultate ale meciurilor în care evolua. Conducerea clubului a mirosit ceva, dar a trecut peste toate şi l-a reprimit în lot.

Episodul Florin Costea, de la FC Voluntari - care a făcut un henț grosolan în careu la meciul cu Astra, după care a fost prins în flagrant la o agenție de pariuri – seamănă izbitor cu hențul făcut de Ionuț Voicu, fundașul de la CSMS Iași, în meciul din deplasare cu FC Botoșani. Diferența este că pe Voicu nu l-a prins nimeni la pariuri.

Subiectul e grav, pentru că Nicolo Napoli apare pe o listă europeană a oamenilor din fotbal care au conturi pe site-urile de pariuri, iar Voicu făcuse trei penalty-uri în primele șase etape și a fost la un pas de a fi dat afară din echipă. Încrederea în etica sportivă de la CSMS, club finanțat din bani publici, trebuie să fie totală.

Echipele îi ştiu

Un om de fotbal ieşean ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, că Voicu a jucat la pariuri şi că acesta ar face parte dintr-o lungă listă de fotbalişti din Liga I care ar influenţa anumite rezultate. „Pentru henţul de la Botoşani nu poate fi altă explicaţie decât că ar fi jucat la pariuri. Spun asta pentru că înainte de acel henţ a încercat de două ori să-l faulteze în careu pe Cabrera, însă nu a reuşit! Voicu, alături de un alt jucător de la Iaşi, despre care am mari bănuieli că ar juca şi el la pariuri, fac parte dintr-o aşa zisă «Lista lui Schindler». De fapt e o listă de jucători care evoluează la mai multe echipe din Liga I şi pe care se feresc să-i transfere mai ales echipele care luptă pentru salvarea de la retrogradare“, a precizat sursa citată.

Cei care îl suspectează pe Ionuţ Voicu că ar juca la pariuri sportive iau în calcul şi trecutul jucătorului, care a mai fost acuzat de jocuri viciate când evolua la CS Mioveni. Dubios a fost în sezonul 2011-2012 că Voicu a luat nu mai puţin de patru cartonaşe roşii şi 14 galbene.

Faza din meciul de la Botoşani a făcut senzaţie în lumea fotbalului la acel moment, Voicu fiind ţinta ironiilor

Scandal mare după Botoşani

După partida de la Botoşani, când a comis un penalty care a dus la pierderea partidei, Ionuţ Voicu a avut o discuţie extrem de dură cu preşedintele executiv al CSMS Iaşi, Florin Prunea, care l-a acuzat direct că ar fi comis acel henţ în mod intenţionat. Deranjat de cele spuse de Prunea, Voicu a părăsit antrenamentul spunând: „Eu am conştiinţa curată, chiar dacă am greşit din punct de vedere sportiv. M-au deranjat anumite reproşuri care mi s-au adus în vestiar. Oricum, voi respecta toate deciziile conducerii“. Până la urmă, totul s-a redus la o amendă primită de jucător, după cum a precizat Prunea: „Voicu a fost penalizat conform Regulamentului de Ordine Interioară pentru că a absentat de la antrenament. Noi avem în continuare încredere în el“.

Napoli, acuzat că pariază online

Potrivit Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, antrenorul formaţiei ieşene, Nicolo Napoli, ar avea un cont la bet365, de pe care s-a pariat în perioada 10-30 noiembrie 2015. În apărarea sa, Napoli a precizat că fiul său joacă de pe contul deschis din perioada când acesta era minor.

„Am un cont, dar nu joc eu, ci băiatul meu din Italia. Joacă de vreo 9-10 ani. A deschis contul pe numele meu, fiindcă era minor atunci. Acum are 26 de ani. I-am dat cartea mea de identitate ca să folosească datele”, a menţionat Napoli.

Costea, dat afară pentru că a pariat

Jucătorul echipei FC Voluntari Mihai Costea a fost dat afară de la echipă după ce a fost fotografiat în timp ce paria într-o agenţie. Iniţial, jucătorul a negat vehement, după care a încercat să dreagă busuiocul. „Am fost acolo cu un prieten, am făcut o greşeală care nu se va mai repeta niciodată. N-am pariat la fotbal, am fost cu un prieten şi s-a întâmplat să fiu fotografiat. Nu sunt supărat pe cei de la Voluntari pentru rezilierea contractului“, a spus Costea, care riscă o suspendare de doi ani din fotbal, dacă va fi găsit vinovat.
Cu câteva zile înainte, acesta făcuse un henț stupid în careu la meciul cu Astra Giurgiu. Lumea fotbalului l-a acuzat de implicare în mafia pariurilor.

Fazele în care Voicu a comis-o în careu cu Pandurii şi Voluntari

Penalty-urile lui Voicu

În prima etapă, cu FC Voluntari, la scorul de 1-0 pentru ieşeni, Voicu l-a trântit în careu pe Dinu Todoran, la o fază care nu anunţa niciun pericol pentru poarta ieşeană. Partida s-a terminat 1-1, ieşenii pierzând doua puncte.

La Târgu Jiu, în etapa a IV-a, la scorul de 0-1, Voicu l-a tras de tras de tricou pe Momcilovici, în careu, fără vreo explicaţie. Partida s-a terminat cu scorul de 3-0 pentru olteni.

La Botoşani, în etapa a VI-a, căpitanul ieşenilor pur şi simplu a lovit cu pumnul mingea în careu, la scorul de 0-0, când mai erau de joc opt minute. Meciul a fost pierdut de CSMS după ce un jucător de la echipa adversă a transformat lovitura de pedeapsă.

Citește și EXCLUSIV. Regii păcănelelor din Iași storc 15 milioane de euro/an de la dependenții de jocuri

Reacţii pe forumuri după penalty-ul de la Botoşani

Alexandru Miclovan: „Asta a primit bani frumosi. va spun eu. sau a jucat familia lui la pariuri si au bagat bani multi. Uite cum se fac banii“.

Marian M Fra: „De vină sunt impiedicatii din Botoșani, ca se termina meciul si ei nu mai marcau, trebuia să ia cineva atitudine, o facut-o Voicu, el e obisnuit cu de astea”.

Cristian Adrian: „Clar ca a jucat la pariuri :))”.

Alskar: „Voicule, fii sincer, cât ai luat?”

Un pacient de 60 de ani a decedat acum câteva luni la unitatea medicală din Grajduri. Conform certificatului de deces, acesta şi-a rupt singur coloana cervicală în timpul unei crize comiţiale. În cel mai periculos spital din Iaşi, pacienţii stau înghesuiţi şi personalul este puţin. „Astea sunt condiţiile. La noi nu există internări, nu există externări. Există doar sentinţe judecătoreşti care îi trimit aici sau îi scot de aici”, spune directorul instituţiei,  Victor Idriceanu.

Legat de patul unui spital în care sunt ţinuţi bolnavii periculoşi, un bărbat de 60 de ani a murit, în vara anului trecut, în condiţii suspecte. Certificatul medico-legal a menţionat ruperea coloanei cervicale. Cu alte cuvinte, Miluţă Popa a avut gâtul rupt. Pacientul era hidratat forţat – i se dădea apă cu forţa. Cadrele medicale l-ar fi găsit decedat fără să aibă o explicaţie logică despre ce s-a întâmplat. Cazul atrage din nou atenţia asupra Spitalului din Grajduri, una dintre puţinele unităţi medicale din ţară destinate izolării bolnavilor psihic care au săvârşit fapte penale. Spaţiu puţin, pacienţi agresivi care devin şi mai violenţi pentru că nu ies cu săptămânile din camere şi, din când în când, câte un angajat care-şi varsă nervii pe ei.

Cazul Miluţă Popa

În vara anului trecut, un pacient de la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri a fost găsit mort în pat. Decesul, care a ridicat semne de întrebare, a fost descoperit de cadrele medicale. Pacientul, Miluţă Popa, era „client” vechi al unităţii medicale şi recent începuse să fie hidratat forţat. „A fost sesizată Poliţia, s-au început verificările şi s-a făcut necropsia. La necropsie, a fost constatată fracturarea coloanei vertebrale cervicale. Este atipic ca un pacient să-şi rupă singur gâtul, dar moartea a fost considerată doar suspectă. Cadrele medicale din spital au insistat că Miluţă Popa a făcut o criză comiţială. Adică o criză de epilepsie şi, în timpul convulsiilor, şi-ar fi rupt gâtul. Nimeni nu ştie acum dacă este adevărat sau nu. Poate să fi fost şi victima unei agresiuni comise de un alt pacient. Cazul este încă cercetat de Poliţia Grajduri ca moarte suspectă, dar sunt serioase îndoieli că se va afla vreodată ceva”, ne-a explicat un angajat al Spitalului Grajduri.

Cum moartea unui pacient în pat, în astfel de condiţii, este ceva ieşit din comun, revin în actualitate toate problemele spitalului ieşean care adăposteşte cei mai periculoşi bolnavi din toate judeţele Moldovei, precum şi din Harghita şi Covasna.

La Grajduri parcă intri într-un tunel fără cale de întoarcere

Mai mult de doi pe un loc

Conform normativelor în vigoare, un pacient de la Grajduri ar trebui să beneficieze de 7 mp de spaţiu alocat patului şi de 20 mc de aer. Care este realitatea? O povestesc, sub anonimat, alţi angajaţi de la Grajduri: „Au fost cumpărate paturi supraetajate din Dedeman pentru unul dintre pavilioane. Efectiv nu mai este loc. Ştiţi cum se face curăţenie la Grajduri? Este atât de aglomerat, cu paturi puse în saloane, că infirmiera nu are loc să treacă printre ele. Astfel că, atunci când se face curat, paturile sunt urcate unul peste altul”. Cifrele referitoare la numărul bolnavilor vorbesc de la sine: unitatea medicală are, pe hârtie, o capacitate de 140 de pacienţi, dispuşi în 8 pavilioane, dintre care două de mică dimensiune. În realitate, sunt internaţi 360 de pacienţi. „Nu este vina noastră că nu avem spaţiu. La noi vin pacienţi în baza unor hotărâri judecătoreşti şi pleacă tot aşa. Acum facem demersurile pentru construirea unui nou pavilion. Suntem la studiul de fezabilitate, urmează să obţinem finanţare direct de la Ministerul Sănătăţii, căruia ne subordonăm direct”, a explicat managerul spitalului, Victor Idriceanu.

Lipsa personalului şi efectele sale

Dacă la numărul metrilor pătraţi pentru fiecare pacient situaţia arată că aceştia sunt înghesuiţi într-un spaţiu care-i face mai agresivi decât sunt, la cantitatea de personal situaţia este similară: angajaţi puţini. Concret, pentru cei 360 de pacienţi lucrează 155 de persoane. Din cele 155 de persoane, 16 sunt personal TESA, 7 lucrează la centrală (un zidar, un electrician, un instalator şi 4 fochişti), 9 sunt medici, 7 îngrijitori (infirmieri), personalul de la bucătărie. Practic, rămân aproximativ 90 de asistenţi medicali care au grijă de pacienţi.

Dar tot personalul medical este împărţit în ture, la care se adaugă concedii medicale, libere şi concedii de odihnă. În realitate, în cele 8 pavilioane lucrează zilnic, în ture de 12 ore (cu libere de 48 după aceea) puţin peste 20 de asistenţi medicali (unul la 18 bolnavi). „Dacă mai este şi un pacient care trebuie dus în oraş la un control, situaţia este şi mai rea. Nu poate fi trimis singur, este însoţit”, ne-au explicat cadre medicale de la Grajduri.

Citește și EXCLUSIV. Imagini de groază: Pacient de la Grajduri, bătut la sânge de o infirmieră

Spitalele cu acelaşi specific din Olanda au cel puţin un asistent la fiecare bolnav, la care se adaugă psiholog şi îngrijitor. „La noi este internată Luminiţa Solcanu, femeia care a omorât un preot în Franţa. A fost internată acolo şi apoi a fost adusă aici. Ne-a spus că este şocată de diferenţa de condiţii. În Franţa putea merge, cu doi supraveghetori, la film. Dar un spital din Franţa îşi permite, având personal suficient”, a povestit un medic.

 Cazul de violenţă a fost surprins de camerele video şi este probă în proces

Agresivitatea angajaţilor din spital

Este un subiect deloc neglijabil. 7EST a prezentat recent un film înregistrat de camerele de supraveghere din Spitalul Grajduri. Un pacient a fost snopit în bătaie de o infirmieră care apoi a fost trimisă în judecată pentru purtare abuzivă. Femeia a început să bată un bolnav cu grave probleme psihice în salon, apoi a continuat la baie şi în sala de mese.

Scoase la o editură obscură din Galați, scrierile fostului prefect sunt în afara criteriilor pentru reducerea pedepsei. Îndrumătorii în cazul a trei dintre cărţile lui Radu Prisăcaru nu au gradele didactice specificate în legislaţie. În loc de profesor sau conferenţiar universitar, Prisăcaru s-a folosit de un lector şi de un profesor de liceu doctorand. Din acest motiv, trei luni ar putea să nu-i mai fie scăzute din pedeapsa de patru ani pe care o ispăşeşte pentru luare de mită. Penitenciarul Vaslui şi Ministerul Justiţiei au anunţat că vor face anchete în aceste cazuri. 7EST a mai descoperit câteva astfel de situaţii, una în cazul senatorului Cătălin Voicu.

Minciuni academice în cazul lucrărilor ştiinţifice scrise de fostul prefect Radu Prisăcaru în Penitenciarul Vaslui. Trei dintre cărţile sale, menite să-i aducă 90 de zile în minus la pedeapsa pe care o ispăşeşte din iunie 2014, sunt realizate cu încălcarea regulamentului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Ciudat este că o comisie din cadrul penitenciarului le-a aprobat. 

O greşeală de zile mari

Radu Prisăcaru, fostul prefect liberal al Iaşului, este închis, pentru patru ani, la Penitenciarul Vaslui. Ca orice deţinut român care se respectă, a descoperit, după gratii, că poate scrie cărţi pentru a-şi scădea pedeapsa.

Numai că, în comparaţie cu alţi deţinuţi celebri, Radu Prisăcaru a comis o greşeală care l-ar putea costa trei luni de libertate: îndrumătorii lucrărilor sale ştiinţifice nu au gradele didactice care să permită ca scriitura să conteze la scăderea pedepsei. Unul este lector universitar, celălalt este profesor de liceu, angajat în sistem de plată cu ora la o universitate privată şi doctorand la Suceava, în condiţiile în care, conform deciziei 619 din 2011 a ANP îndrumătorii trebuie să fie conferenţiari sau profesori. Penitenciarul Vaslui, unde este închis acum fostul prefect, nu a comunicat un punct de vedere oficial, limitându-se doar la a anunţa că vor fi făcute verificări.

Radu Prisăcaru va fi chemat, probabil, să dea din nou cu subsemnatul

Un lector şi un profesor de liceu

În 2015 Radu Prisăcaru devenea autorul a patru cărţi. Volumele au fost scoase la Editura Europlus Galaţi, sub îndrumarea a trei cadre didactice din Iaşi. Dintre aceştia, doar unul întruneşte condiţiile cerute de lege pentru îndrumătorii lucrărilor ştiinţifice ale deţinuţilor – să fie conferenţiar universitar sau profesor universitar: Mircea Nicoară de la Facultatea de Biologie.

Celelalte trei cărţi au fost supervizate de cadre didactice care nu au gradele cerute de lege. „Prof. Ec. Dr. Tudor Jijie”, cum scrie într-o listă furnizată de Ministerul Justitţiei, care a îndrumat „Internet Marketing în 10 paşi. Comunicare şi Promovare Online” este de fapt lector universitar în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor. „Eu am semnat ca lector recomandarea. Nu ştiu ce s-a întâmplat după aceea. Am primit un volum pe care am făcut observaţii pagină cu pagină. Mi-aduc aminte că, iniţial, fratele fostului prefect, care a venit la mine din partea lui, m-a întrebat de un profesor, dar acesta a refuzat după ce i-am spus despre ce este vorba”, a declarat Jijie pentru 7EST.

Alte două cărţi – „Limba Engleză pentru Asistenţi” şi “Limba Engleză pentru Infirmieri” au fost îndrumate, conform aceleiaşi liste, de către „Prof. Drd.” (doctorand) Narcis Manoliu, care este, de fapt, un profesor de engleză de liceu care urmează doctoratul la o universitate din Suceava şi este plătit cu ora la Universitatea Apollonia. Manoliu nu a putut fi contactat.

Ce riscă Prisăcaru

În urma sesizării 7EST făcute la Penitenciarul Vaslui, Ministerul Justiţiei va verifica gradele didactice ale îndrumătorilor lucrărilor ştiinţifice ale lui Radu Prisăcaru şi este foarte posibil ca acesta să nu beneficieze de cele trei luni de scădere a pedepsei aferente pentru trei cărţi. „Vom face verificări la nivelul instituţiei noastre pentru a vedea despre ce este vorba. Ulterior, vom emite şi o declaraţie oficială care să exprime poziţia instituţiei noastre”, ne-a spus comisarul Nicolae Toma, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui.

Pentru Ministerul Justiţiei, lucrurile sunt ceva mai clare. „Teoretic, dacă un deţinut care a publicat lucrări ştiinţifice prin care îi este scăzută pedeapsa nu a respectat criteriile cerute de lege, ar trebui ca acea scădere să nu fie aplicată. Este adevărat că îndrumătorii trebuie să fie, conform legii, conferenţiari sau profesori. Este unul dintre criterii. Reprezentanţii Ministerului Jusitiţiei vor verifica acest caz şi vor spune după aceea deciziile. Nu cred că este vina cuiva de la Penitenciarul Vaslui că au fost scrise nişte lucrări supervizate de cadre didactice cu grade mai mici decât cele trecute în criterii”, ne-a explicat Iulia Costea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiţiei.

Voicu, pe lista lucrărilor dubioase

Alte cazuri similare. Fostul senator Cătălin Voicu, suspect

Degringolada din sistemul de analiză al lucrărilor pare ilustrat cel mai bine de cele şapte recomandări date de un anume Eliodor Tanislav, în 2015. Acesta este ba conferenţiar, ba profesor, ba la ASE Bucureşti, ba la Universitatea Craiova, ba la Universitatea Atheneum. 7EST a descoperit că Tanislav nu are niciunul din gradele didactice de mai sus. Printre beneficiarii recomandărilor sale se află fostul senator Cătălin Voicu şi omul de afaceri Marius Locic.

În cele peste patru sute de volume din lista oficială există alte câteva cazuri de persoane care au dat recomandări, fără a avea gradul didactic cerut:

Dr. Zeno Şustac, profesor asociat Universitatea Timişoara pentru Aurora Demendy;

Lector dr. Preot Florin Bozântan, Univ. Babeş Bolyai Cluj pentru Sabin Ilieşi;

Dr. Ing. Ormenişan Nicolae Alexe, Universitatea Transilvania Braşov care şi-a luat doctoratul în 2014, pentru Dan Tartagă;  

Lector univ. Octavian Dragomir Jora ASE Bucureşti pentru Bogdan Popovici;

Lector univ. David Katalin Gabriela, Universitatea Vasile Goldiş Arad pentru Paul Răzvan Hurban.

Citește și Moarte suspectă în Lagărul Grajduri. E înfiorător: 360 de bolnavi, dintre care unii extrem de violenți, pe doar 140 de locuri

Anchetă DNA printre „scriitori”

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că a demarat o anchetă pe tema lucrărilor ştiinţifice realizate de deţinuţi şi în care-i verifică şi pe îndrumătorii acestora. Procurorii antirocupţie susţin că există dovezi că unele cadre didactice au atestat valoarea lucrărilor scrise de către deţinuţi fără a citi altceva decât titlul. Alţi profesori au folosit aceleaşi recomandări în cazul mai multor cărţi. Ar fi existat persoane care au acceptat să scrie lucrări ştiinţifice asumate ulterior de condamnaţi.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că a propus Guvernului să fie abrogate, printr-o ordonanţă de urgenţă, prevederile care permit reducerea pedepsei de către deţinuţii care scriu lucrări ştiinţifice.

În exclusivitate, lista sponsorizărilor de care a beneficiat ISU Iași din 2011 până în prezent. O instituție de control a statului român aflată în situația ingrată de a invoca sărăcia pentru a primi ajutoare. O ticăloşie care poate afecta viaţa cetăţeanului: ISU Iaşi a primit între 2011 şi 2015 donaţii de 370.000 de lei de la societăţi din Iaşi pe care trebuia să le verifice pe linia prevenirii incendiilor. Şeful ISU, Dan Iamandi, spune că nu a făcut rabat în acţiunile de control. DNA nu este însă de aceeaşi părere şi insistă în anchetarea acestui fenomen prezent în mai multe judeţe.

Pentru că nu i-a fost retrocedat un teren, o fostă angajată a municipalităţii şi-a dat în judecată fostul angajator. În primă instanţă, ea a câştigat circa 51.000 de euro, dar ambele părţi au depus apel.

Proces inedit la Judecătoria Iaşi între Primăria Iaşi şi ieşeanca Violeta Ochiană Ionescu, acum la Camera de Conturi Iaşi. Ochiană, în vârstă de 54 de ani, se judecă chiar cu instituţia care-i plăteşte soţul. Armand Ionescu este angajat la Servicii Publice SA, societate subordonată municipalităţii, loc unde a lucrat şi femeia în trecut. Astfel, instanţa a hotărât că Primăria trebuie să-i achite 51.668 de euro, cu titlu de despăgubire, deoarece Ochiană nu a fost pusă în posesia unui teren de 994 metri pătraţi, situat în spatele Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”.

Voia peste 200.000 de euro

Iniţial, Violeta Ochiană a venit în faţa judecătorilor cu o expertiză prin care care a evaluat terenul la aproximativ 200.000 de euro. Documentul a fost contestat deoarece au fost folosite argumente din piaţa imobiliară, respinse de judecător care a hotărât că un metru pătrat nu poate valora mai mult de 52 euro.

Violeta Ochiană a redobândit terenul după ce a contestat un act de donaţie făcut în perioada comunistă către Stat. Terenul avea 1.872 metri pătraţi, jumătate fiind deja restituit în natură.

Strada unde se află terenul lui Ochiană şi-a schimbat numele din Malu în George Emil Palade

Primăria nu se lasă

Juriştii Primăriei nu sunt de acord cu sentinţa civilă a Judecătoriei, motiv pentru care au depus apel. La fel a făcut şi Ochiană, nemulţumită de valoarea despăgubirii. „Judecătoria Iaşi a constatat nulitatea absolută a contractului de donaţie autentificat la Notariatul de Stat Judeţean Iaşi şi a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară. În cursul executării silite a sentinţei s-a constatat că există un impediment la executare şi anume edificarea unor corpuri ale Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” pe o parte din terenul care a făcut obiectul donaţiei anulate. Împotriva Sentinţei civile Municipiul Iaşi şi Consiliul Local Iaşi au formulat apel. Apel a formulat şi Ionescu Ochiană Violeta”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Citește și EXCLUSIV. Trei cărţi scrise de Radu Prisăcaru sunt ILEGALE

Averea familiei

Conform declaraţiei de avere, Violeta Ochiană deţine 2.100 metri pătraţi de teren în sat Bârnova, o casă cu suprafaţă de 100 metri pătraţi în aceeaşi localitate, două autoturisme: Honda CRV şi Volkswagen Golf 5, datorii de aproape 200.000 de franci elvețieni. De la Camera de Conturi încasează anual 66.000 de lei.

Primarul din Ciurea, braț la braț cu bulibașa Colea Stănescu la devalizat fondurile europene. Pentru două spaţii de 60 mp, respectiv 150 mp, firme înfiinţate de Primăria Ciurea din fonduri europene au plătit chirii de 17-18 euro mp pe lună. Pe piaţa reală, în comună chiriile sunt de 1-4 euro/mp. Unul dintre spaţiile închiriate aparţine bulibaşei Colea Stănescu, iar cel de-al doilea unui apropiat al primarului Cătălin Lupu.

Noua modă în fraudarea fondurilor europene poartă un nume: SES. „Structuri de Economie Socială”, adică firme cu angajaţi persoane defavorizate a căror activitate este finanţată iniţial de UE, acestea au „explodat” pe baza finanţărilor POSDRU din 2015. „Dacă veţi verifica, jumătate nu mai funcţionează”, a declarat, pentru 7EST, un jucător de pe piaţa locală a acestui tip de fonduri. Una dintre explicaţii: jefuirea banilor din proiecte.

Principiu deştept
Primăria Ciurea a înfiinţat, anul trecut, două societăţi comerciale, finanţarea acestora fiind asigurată, până pe 31 decembrie 2015, din fonduri europene. Primăria a fost partener în cadrul a două proiecte la care titulare au fost Primăria Hârlău şi o asociaţie din Brăila. Cu circa 10 milioane de lei, Ciurea, Hârlău, Brăila şi localităţile altor parteneri trebuiau să aibă firme de patiserie sau mobilă la care angajaţi să fie persoane defavorizate. Principiul e ca în parabola religioasă cu undiţa şi peştele: UE dădea bani pentru chiria sediului pentru jumătate de an, salariile angajaţilor şi utilaje. După aceea (de la 1 ianuarie 2016), firmele intrau pe autofinanţare.  

Deşi i-a atribuit un contract umflat lui Şoigan şi a participat la sindrofia familiei acestuia (indicat cu săgeată, în dreapta), primarul Lupu (cu săgeată, stânga) o scaldă în legătură cu relaţia cu acesta

Preţuri uriaşe

Cele două firme – o brutărie şi o firmă de mobilă – au organizat selecţii de oferte pentru spaţii, procedurile fiind supervizate de Primăria Ciurea. Ambele spaţii comerciale au fost închiriate la un preţ uriaş pentru comuna din apropierea Iaşului: 17-18 euro/mp, la Lunca Cetăţuii, în condiţiile în care chiriile din zonă pentru spaţii cel puţin similare, dacă nu mai bine dotate, sunt de 1-4 euro/mp. Contractele au fost încheiate pentru jumătate de an.

În centrul Iaşului, în cadrul celebrului ansamblu Palas, există chirii mai mici decât chiriile percepute de la cele două firme de la Ciurea. Tot în Iaşi curg oferte de clădiri de birouri în Iaşi cu 10-12 euro mp şi pentru hale industriale cu 7-8 euro/mp. O fi ajuns Ciurea vreun Silicon Valley şi nu s-a aflat.

Servmob – sediu la prietenul primarului

SC Servmob SRL Ciurea este firma de mobilă înfiinţată în luna mai. În luna iunie, societatea a lansat un anunţ prin care îşi căuta spaţiu de producţie de 120 mp. Două săptămână mai târziu, pe 7 iulie, contractul era deja încheiat cu SC Nicu Trans SRL Ciurea: 72.000 de lei pentru şase luni, după ce bugetul anunţat al achiziţiei fusese de 72.580 de lei. Cu o diferenţă de doar 580 de lei faţă de estimarea din proiect, firma lui Neculai Şoigan, tot din Ciurea, a închiriat, la parterul unui imobil din spatele blocurilor de la Lunca Cetăţuii, spaţiul de producţie.

Pentru 12.000 de lei lunar, firma lui Şoigan a pus la dispoziţie aproximativ 150 mp, cu 30 mp mai mult decât în anunţ: 80 de lei chiria pe fiecare metru – 18 euro. „A fost o înţelegere între două firme. Acea chirie a fost plătită jumătate de an, exact cât a fost scris în contractul iniţial. Există o legislaţie în domeniu şi a fost respectată”, a declarat primarul Cătălin Lupu.

Poza-flagrant

Neculai Şoigan este un prieten al primarului. Dovada este furnizată chiar de către contul de pe o reţea de socializare ce aparţine soţiei lui Şoigan. Într-o fotografie făcută într-un grup de prieteni, făcută cu ocazia sărbătoririi a 30 de ani de la căsătoria soţilor Şoigan, zâmbeşte chiar primarul din Ciurea.

Chiar lângă proprietatea lui Şoigan există un spaţiu cu toate dotările, de 692 de mp. Preţul solicitat de proprietar este de 700 euro – puţin peste 1 euro/mp. „Nu este adevărat, nu există astfel de spaţii la Lunca Cetăţuii. Iar pe Facebook pot fi prieten cu mulţi”, a parat Cătălin Lupu.

Preţurile se vor schimba

Sediul celei de-a doua firme deschise la Ciurea este o dezamăgire. Pe strada Gării din Lunca Cetăţuii, la numărul 4, într-un şir de construcţii din beton, Patipan a plătit, pentru 6 luni, 32.660 de lei, pentru aproximativ 70 mp. Calculul arată un cost de 5.443 de lei lunar – 77 de lei/mp (17 euro). Banii ajung la proprietarul spaţiului, nimeni altul decât bulibaşa Colea Stănescu.

Administratorul Patipan, Raluca Georgiana Miron, susţine că preţul plătit pentru chirie este în limitele legii. „Ne-am încadrat într-un plafon eligibil de cheltuieli. La noi, plafonul a fost undeva la suma care a fost plătită lunar pentru chirie. Nu m-am raportat la chiriile din Luna Cetăţuii, m-am raportat la plafonul eligibil, pe care l-am respectat”, a spus Miron. „Faţă de chiria plătită iniţial, preţurile vor fi altele pe următoarea perioadă”, a mai spus primarul Cătălin Lupu.

Deci când e pe bani europeni, chiria e mare, iar când e pe bani de la bugetul local, aceasta scade instantaneu. Dacă SES-urile vor funcționa pe picioarele proprii, din bani privați, abia atunci chiria va ajunge la valoarea reală.

Sediile firmelor: spaţiul de la bulibaşa (stânga) şi de la amicul Şoigan (dreapta), din ultimul fiind folosit doar parterul

20.000 de lei pe lună pentru materie primă

Patipan Ciurea a avut, timp de 6 luni, un buget de 20.000 de lei lunar pentru materie primă. În conturile societăţii au intrat 120.000 de lei pentru a cumpăra orice este necesar pentru produsele sale. În total, pentru Patipan s-au cheltuit 583.000 de lei. SC Servmob SRL, cea de-a doua firmă a Primăriei Ciurea, a costat circa 600.000 de lei.

Citește și Ghici cine vine la șefia UMF Iași? Forna si Scripcariu, favoriți la pariuri

Scandalul drumului

DNA a anchetat un caz cel puţin bizar în comuna Ciurea, implicat fiind primarul Cătălin Lupu. Primăria aranjase o licitaţie pentru drumuri de 5 milioane de euro care trebuia câştigată de către Ted Construct, firma lui Cornel Brânză. Ted Construct a pierdut însă licitaţia şi fiica patronului a depus o reclamaţie la DNA împotriva lui Lupu. În replică, acesta i-a înregistrat, în biroul său, pe Cornel Brânză şi pe deputatul Petru Movilă care ar fi făcut presiuni ca licitaţia să fie câştigată de către Ted Construct.

În cei 16 ani cât a fost proprietar de locuinţă în Iaşi, Cristian Adomniţei a făcut periodic un pas înainte, deşi în cea mai mare parte a timpului a fost bugetar. Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, şi-a scos la vânzare, la prețul de 85.000 de euro, apartamentul pe care îl deţine în CUG. De circa doi ani, el locuieşte în Exclusive Residence Copou, cel mai luxos cartier de blocuri din Iaşi. Adomniţei şi familia soţiei au aici trei apartamente, la acelaşi etaj. Analiza declaraţiilor de avere indică că al său putea fi cumpărat cu banii de la botezul copilului. Cele ale socrilor au fost achiziţionate cu banii din afaceri.

Cu mai mult timp la dispoziţie după ce a fost suspendat din funcţie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi s-a hotărât să vândă una dintre proprietăţile familiei. Este vorba de un apartament deţinut în zona CUG. Preţul cerut, de 85.000 de euro, este destul de mare comparativ cu valoarea de piaţă a celorlalte apartamente din zonă.

Adomniţei locuieşte acum în alt apartament, în zona Copou, într-un complex imobiliar construit pe locul fostei Textila. El a spus că nu face niciun un comentariu despre anunţul imobiliar, deoarece „nu se mai află în viaţa publică”. În schimb, socrul lui Adomniţei a vorbit despre situaţia imobiliară a familiei şi despre modul în care şi-a ajutat financiar ginerele.

Încălzire prin pardoseală

Apartamentul scos la vânzare se află la câteva minute de Selgros, spre capăt CUG, pe partea dreaptă, pe sensul dinspre Nicolina. Imobilul este situat la etajul 8, are patru camere decomandate, două băi, două balcoane şi este complet renovat. Locuinţa beneficiază de încălzire prin pardoseală, iar mobila din bucătărie este făcută la comandă. Incluse în preţ sunt atât mobila din baie, cât şi mobilierul de pe hol.

În zona CUG sunt scoase pe piaţă apartamente asemănătoare cu cel al lui Adomniţei, dar care au preţ mai mic. La acelaşi etaj, un apartament cu aceleaşi caracteristici de suprafaţă şi număr de camere costă mai puţin. „Preţul unui apartament în zona CUG-BRD cu 4 camere, de 100 mp, este cuprins între 60.000 şi 80.000 euro. Ultimul etaj, în acest caz etajul 8, sunt acele apartamente cu preţuri mai mici, iar cu cât coborâm, preţurile cresc. Personal, mă ocup de vânzarea unui apartament în zona respectivă, la etajul 8 din 8, iar preţul pe care îl cer proprietarii este de 60.000 de euro, pentru un apartament cu 4 camere, de 100 mp. Acesta este un preţ corect”, spune un agent imobiliar pe zona CUG.

Diferenţa o face, în acest caz, materialele folosite la renovare şi mobila lăsată viitorului proprietar.  

În anunţul postat pe site-ul unei agenţii imobiliare din Iaşi sunt incluse şi trei fotografii din fosta locuinţă a lui Adomniţei din CUG

Tata socru joacă la dublu

În zona rezidenţială din Copou, Cristian Adomniţei este vecin cu socrii săi, Vasile şi Maria Vişinari. Aceştia, împreună cu ginerele, au cumpărat trei apartamente, ocupând un etaj întreg într-un bloc din cartierul fraţilor Negurici. Familia Vişinari deţine două locuinţe, una pe firma familiei, iar alta, pe persoană fizică. Pe un apartament au plătit 75.000 de euro, iar pe al doilea 280.000 de lei. Ambele tranzacţii s-au făcut prin bancă.

Contactat de 7EST, Vasile Vişinari a acceptat să vorbească despre averea sa şi despre modul în care a realizat-o. De la început, Vişinari a precizat că şi-a ajutat financiar ginerele, şi asta şi datorită apariţiei pe lume a nepoatei.

Se va muta în Iaşi

Vişinari locuieşte în Suceava, într-o casă recent renovată. Deţine două societăţi: Activus Magister IW SRL şi Evaluare Riscuri SRL. Prima societate a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 800.000 de lei şi un profit de 155.000 lei, iar în 2013, o cifră de afaceri de circa 830.000 lei şi un profit net de 233.000 lei. Pe a doua societate, cifrele sunt mai mici, în 2014 înregistrându-se un rulaj de 8.000 de lei şi un profit de 1.244 lei. Ambele societăţi au ca obiect de activitate servicii de protecţia muncii.

„Am fost student, am lucrat în Valea Jiului, am lucrat în sectorul minier foarte multă vreme. M-am întors în Suceava, adus cu forţa. Am fost numit inspector şef  la Inspectoratul Teritorial pentru Protecţia Muncii Suceava. Eu vreau să mă mut în Iaşi pentru că la Suceava mai am mama. Cât timp mai sunt mama şi socrii, care sunt foarte în vârstă, între 80 şi 90 de ani, rămân în Suceava. După ce terminăm treaba, ne mutăm la Iaşi. Intenţionez să-mi fac casă în Iaşi. Soţia stă la Iaşi pentru că avem nepoţica. Şi de asta am cumpărat. Peste un doi-trei ani ne vom muta în Iaşi”, a explicat Vişinari.

Dezminte că este „cărăuşul” ginerelui

Socrul preşedintelui CJ dezminte zvonurile cum că este „purtătorul” apartamentelor, adevăratul proprietar fiind ginerele. „Sub nicio formă nu a cumpărat el. Să ştiţi că eu l-am ajutat un pic şi cu alte lucruri, am cumpărat diverse obiecte, pentru că am o nepoţică. Mi-am luat un apartament pe firmă, pentru un punct de lucru şi unul pe persoană fizică, unde stă soţia în momentul de faţă. Toată familia Vişinari se ocupă de nepoţică. Eu am luat foarte multe dividente de la firmă. Am avut un salariu acceptabil. Din 2004, din motive combinate, lucrez pe cont propriu. Am o firmă competitivă. Rezultatele sunt foarte bune. Obiectul de activitate este prestări servicii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, de apărare împotriva incendiilor şi ISCIR. Este un domeniu în care am lucrat, mă pricep. În 1989, aveam salariu de 5.360 de lei plus indemnizaţie şi spor de vechime. Din 2006 am avut salariu între 60 şi 100 de milioane de lei vechi. De peste trei ani sunt pensionar şi în momentul de faţă am o pensie de 2.900 de lei”, povesteşte Vasile Vişinari, mândru de realizările sale.

Despre ginere: „Cred că este foarte puţin vinovat”

Vasile Vişinari crede că ginerele Adomniţei nu este vinovat sută la sută şi că trebuie să-şi asume faptele ca un bărbat adevărat. „Îmi pare rău că trebuie să-mi amintesc. Am avut şi eu o problemă, dar nu se poate spune prin telefon. Mă deranjează efectiv, ca persoană, faptul că este implicat în treaba asta. Eu cred că este foarte puţin vinovat sau nevinovat. Dar este problema lui. Trebuie să o prezinte în faţa instanţei, să o rezolve. De durut, mă doare. Este vorba tot de acelaşi copil”, a completat socrul lui Adomniţei.

Citește și EXCLUSIV. Atac la banul public: chirie în Ciurea, mai scumpă ca în Palas

Anul trecut, Cristian Adomniţei, având calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de favorizarea făptuitorului şi pentru fals intelectual. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Iaşi.

Adomniţei a stat în arest la domiciliu în cartierul de lux

Îţi cumperi o vilă

Cu 85.000 mii de euro oricând poate fi achiziţionată o vilă, în preţ fiind inclus şi terenul. „În prezent, până în preţul de 85.000 euro, am trei variante foarte bune, spre exemplu la 78.000 de euro o vilă gata construită, cu materiale foarte bune. Iar dacă mai adăugăm puţin, la preţul de 92.000 euro, cea mai bună variantă pe care o am la ora actuală, 500 mp de teren, 5 camere, 120 mp, cu finisaje de lux şi multe aspecte care o caracterizează drept casa perfectă”, a mai spus agentul imobiliar ieşean.

Traseul imobiliar al lui Adomniţei în Iaşi

Apartament 27 mp în Cantemir, cumpărat în 2000.

Apartament 100 mp CUG cumpărat în 2005, an în care a făcut un credit de 25.000 de euro şi a vândut locuinţa de 27 mp cu 18.000 de euro.

Apartament Copou 68 mp achiziţionat în 2014. Cel mai probabil, cea mai mare parte a banilor necesari au provenit din cei 49.800 euro şi 181.200 lei primiţi drept dar la botez. 

2015: locuinţa din CUG este scoasă la vânzare cu 85.000 de euro.

 Vasile Vişinari, ieşind pe poarta casei sale din Suceava

Are contracte cu Statul

Întrebat de contractele cu Statul, Vasile Vişinari a recunoscut că lucrează atât cu firmele de stat, cât şi cu cele private. „Da, am contracte cu unităţi de stat. De exemplu, am fost sunat astăzi de la aeroportul Baia Mare. Protecţia muncii, vă daţi seama, sunt contracte de 150 - 200 de lei pe lună. În momentul de faţă lucrez cu societatea comercială Betty care are punct de lucru în Iaşi. Banii sunt făcuţi din firmă”, explică Vişinari.

Una din patru adolescente aflate în îngrijirea DGASPC a rămas însărcinată în 2015. Au între 13 și 17 ani. Aceasta nu mai e Protecția Copilui, e Maternitate. „Fug, chiulesc, dorm la iubiți, nu le putem opri”, spun șefii Protecției Copilului din Iași. Fenomenul e scăpat de sub control, practic la 12 ani își încep viața sexuală, unele ajung să se prostitueze, altele nasc și își dau copiii tot în grija statului. Lipsa educației sexuale nu preocupă conducerea Direcției. Aceasta neagă existența chiuretajelor pe scară largă: „Toate nasc la termen”. Sute de destine sunt distruse sub aripile protectoare ale statului.

Dezvăluire-șocantă din interiorul Direcției de Protecție a Copilului (DGASPC) Iași: 192 de fete, cu vârste între 13 și 17 ani, au rămas gravide în 2015. Dintre acestea, o mică parte, circa 40, au bătut la ușa instituției după ce-au rămas însărcinate, fiind alungate de-acasă. Patru copile au luat decizia de a-și da copiii în grija statului, practic orfanii produc o nouă generație de orfani.

Statistica e dură: practic una din patru minore, cu vârste între 12 și 18 ani, din centrele de plasament din Iași au rămas însărcinate. Conducerea DGASPC privește cu resemnare fenomenul: „Sunt instabile emoțional, fug, chiulesc, ne trezim cu ele gravide”.

Intră în rețele de prostituție

Cauzele sunt multiple: lipsa de afecțiune, lipsa de atenție din partea supraveghetorilor, lipsa orelor de educație sexuală. Unele adolescente capătă comportament deviant și ajung să se prostitueze. Deși au un program bine stabilit, fetele pot lipsi cu mare ușurință din centru, fie chiulind de la ore, fie cu bilet de voie sau pur şi simplu fugind din instituţie. Mai mult, acestea pot lipsi week-end-urile sau chiar mai multe zile din centru, fără ca cineva să le poată face ceva. Astfel, acestea devin foarte uşor prada traficanţilor de fiinţe umane sau se îndrăgostesc de cine nu trebuie şi rămân însărcinate. Unele dintre minore sunt racolate pentru prostituţie chiar de foste fete care au stat în centrul de plasament.

Fetele din centrul de plasament nasc, după care trec o perioadă prin Centrul Maternus. Puține ajung apoi să întemeieze o familie adevărată

Cifre alarmante

În 2015, erau 1.130 de minori în centrele de plasament din județul Iași, dintre care 725 cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani. Totalul fetelor din această categorie de vârstă este estimat la 400. Rezultă că aproximativ un sfert dintre adolescentele aflate în grija statului au fost însărcinate în 2015, transformând Direcția Copilului într-o maternitate.

Magdalena Vicovan, şefa Centrului Maternal „Maternus“ din Iaşi, consideră că există mai mulţi factori care duc la comportamentul deviant al unor tinere.

„O mare problemă a societăţii este degradarea familiei. Despărţirea părinţilor în fapt sau în acte le fac pe tinere să sufere. Despărţirea de modelul lor le fac să aibă comportamente deviante. Nu mai are cine să le întrebe «Unde ai fost?», «Cu cine ai fost?», «Ce-ai făcut?». Un alt aspect este plecarea mamei la muncă în străinătate în momentul în care fata este la vârsta pubertăţii. Un alt factor este antujarul. Intrarea în contact cu alte fete, uneori mai mari, care nu întotdeauna le dau cele mai bune sfaturi. Reţelele de socializare le pot afecta de asemenea pe minore. Lipsa educaţiei este un alt factor important. Aproape toate fetele spun că nu şi-au dorit să rămână însărcinate. Că a fost o întâmplare. Aici intervine şi necunoaşterea măsurilor contraceptive“, ne explică Magdalena Vicovan.

Lipsa de supraveghere şi lipsa de intervenţie

În cazul fetelor ce provin din centrele de plasament, Magdalena Vicovan consideră că în cazul acestora, pe lângă factorii prezentaţi anterior, se poate vorbi şi de o lipsă de supraveghere, dar şi o lipsă de intervenţie.

„Minorele din centrele de plasament nu se deosebesc foarte mult de celelalte care rămân însărcinate. Poate în cazul lor, se poate vorbi şi de o lipsă de supraveghere, dar şi o lipsă de intervenţie adecvantă atunci când apare devianţa. Chiar dacă acestea sunt în grija unor educatori care cunosc programa, acestea nu pot fi urmărite 24 de ore din 24 deoarece sunt adolescente şi au voie să iasă din centru. Problema este lipsa intervenţiei adecvate atunci când fata povesteşte că se vede cu un băiat, că a început să doarmă la acel băiat. Din cazuistica noastră rezultă că în acel moment apar problemele. Nu i se explică exact fetei la ce se expune şi ce presupune întreţinerea de relaţii sexuale cu acel băiat“, adaugă şefa „Maternus“.

Se încearcă legalizarea relaţiei

În cazul minorelor care au rămas însărcinate, DGASPC încearcă să legalizeze relaţia mamei cu tatăl copilului.

„Dacă în centrul de plasament se constată că o minoră a rămas însărcinată şi are o relaţie cu tatăl copilului se merge pe legalizarea acelei relaţii. Cu toţii ne dorim ca tânăra să rămână împreună cu tatăl copilului. Solicităm instanţei acceptul pentru căsătorie cu o minoră. Se depune pe urmă dosarul la Starea Civilă. Anul trecut, am avut un astfel de caz. În alte patru cazuri, minorele nu au dorit să se angajeze în creşterea copilului şi atunci a fost demarată procedura de adopţie a acelor copiii. În general, în cazul acestor minore provenite din centrele de plasament marea problema este lipsa resurselor familiale, nici pe linie maternă, nici pe linie paternă“, precizează Magdalena Vicovan.

Magdalena Vicovan, șefa Centrului Maternus: „Lipsa unui model din familie și lipsa afecțiunii le fac pe fete să aibă comportament deviant”

Rămasă însărcinată cu un coleg

V.R., care va împlini 17 ani anul acesta, în februarie, este una dintre viitoarele mămici minore care se află în Centrul „Maternus“.

Aceasta provine din Centrul de Plasament „Ion Holban“ din Iaşi.

Povestea ei este aproape trasă la indigo cu a celorlate fete minore care au ajuns să fie mămici.

V.R. provine dintr-o familie numeroasă, cu opt fraţi, din mediul rural. Mama fetei a plecat la muncă în străinătate şi ea a ajuns în centrul de plasament de la vârsta de 10 ani. Neavând niciun prieten, la fel ca celelalte colege, dar şi lipsa dragostei din mediul familial au împins-o în braţele unui coleg mai mare, de la Colegiul Tehnic „Ion Holban“. El nu stă în centrul de plasament, dar, fiind cu dizabilitate, învaţă la acelaşi colegiu.

Lipsa unor cunoştinţe legate de viaţa sexuală au făcut ca fata să rămână însărcinată.

„Cazul acestei fete poate fi considerat unul norocos deoarece băiatul şi-a asumat paternitatea, a venit să o viziteze în centru. Am stat de vorbă cu amândoi şi vor să legalizeze relaţia după naşterea copilului“, a menţionat Magda Vicovan.

Victime sigure în faţa tentaţiilor

Psihologul Maria Boiciuc, de la Centrul Maternal „Maternus“ consideră că minorele din centrele de plasament pot să devină mult mai uşor victime din cauza lipsei de afecţiune.

„Majoritatea fetelor care cresc în centrele de plasament se confruntă cu o anxietate de abandon familial deoarece au rămas fără afecţiunea părinţilor la vârste fragede. Acest lucru le face vulnerabile în momentul în care opersoană le acordă mai multă atenţie. Ele devin seduse de acea persoană, de ceea ce le promite, ce le oferă. De aici se crează de multe ori o dependenţă de acea persoană. Aceste fete pot să devină foarte uşor victime ale traficanţilor de persoane. Prin metoda «loverboy», aceştia le fac să se îndrăgostească de ei şi să devină dependente emoţional şi afectiv de traficanţi. Prin această metodă, un traficant reuşeşte să seducă o fată, pe care o face să se îndrăgostească de el, o convinge că îşi doreşte să-şi întemeieze o familie cu ea, iar apoi îi propune să se prostitueze pentru a avea un venit. Totul pleacă de la lipsa de afecţiune“, susţine Maria Boiciuc.

Victime ale traficului de persoane

Potrivit DIICOT Iaşi, în perioada martie –decembrie 2015, o reţea de proxeneţi din Iaşi au forţat 22 de fete, unele dintre ele provenind din Centrul de Plasament „Ion Holban“, să se prostitueze.

„Victimele minore, în special cele provenite din centrele de ocrotire, nu beneficiau de sume de bani sau alte foloase de pe urma practicării prostituţiei, acestea fiind atrase de faptul că aveau un loc în care să se cazeze atunci când fugeau din centrele de ocrotire, se mulţumeau cu sume infime de bani sau bunuri, membrii grupului speculând acest fapt cu scopul de a realiza venituri importante din exploatarea acestora“, se arată în comunicatul DIICOT.

Totodată s-a reţinut că inculpaţii au închiriat succesiv, pentru diferite perioade de timp, apartamente în regim hotelier în care minorele erau exploatate, până în prezent fiind identificate 22 de victime.

De remarcat că una dintre fetele fugite din Centrul de Plasament Ion Holban avea 13 ani când a început să se prostitueze. Fata, care a practicat prostituţia în perioada 1-22 septembrie 2015, primea doar 50 de lei şi un pachet de ţigări. Potrivit anchetatorilor, fata le-a adus proxeneţilor aproximativ 22.000 de lei, „prestând“ între orele 12.00 – 02.00.

Prostituția, o pagină întunecată a centrelor de plasament. Fetele ies când vor, iar racolarea de către rețelele de trafic de carne vie este recunoscută oficial

Fete răpite din centru de plasament şi din spital

În 2013, procurorii de la DIICOT Iaşi au anchetat un caz în care şapte minore, cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, au fost obligate timp de doi ani să se prostitueze în mai multe hoteluri şi apartamente din Iaşi.

Una dintre tinere, în vârstă de 16 ani, ce suferea de epilepsie, a fost răpită din Spitalul de Copii.

Citește și De ce am pierdut Capitala Culturală. Juriul european ne-a spus în față: Iașul trăiește în secolul al XIX-lea

Fetele au fost exploatate de o reţea formată din 11 persoane, printre care şi un taximetrist care le transporta de la un hotel la altul.

Potrivit rechizitoriului, membrii reţelei îşi racolau victimele din centrele de plasament, două dintre acestea fiind răpite chiar din instituţie.

Fetele erau ademenite promiţâdu-li-se masa, un loc în care să stea şi jumătate din suma pe care urmau să o câştige din prostituţie. Dacă nu reuşeau să adune zilnic câte 1.000 de lei fiecare, fetele erau ameninţate, infometate sau chiar mutilate.

„Aceste tinere din centrele de plasament nu sunt ţinute cu forţa. Ele pot să iasă din centru, să se vadă cu cine vor, să meargă unde vor. De obicei, acestea prezintă tulburări de comportament, au grad de insecuritate afectivă şi intrând în anumite anturaje prezintă un risc crescut de abuz“, a spus Tiberiu Bantaş purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi.

Chiar și sub mandatul tehnocraților, beizadelele moștenesc posturile publice plătite cu mii de euro. Dacă tata a dus un trai pe vătrai, de ce să nu o facă şi fiul? La ANCOM se întăreşte dinastia Grigore: tata, fiul, vărul şi verişoara. Salariile sunt printre cele mai mari din sectorul bugetar.

Concurs cu dedicaţie pentru beizadeaua fostului director ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administraţie şi Reglementare în Comunicaţii) – Direcţia Regională Iaşi. Emilian Grigore, fiul fostului director al instituţiei, Dan Grigore, este unicul candidat în cadrul unui concurs pentru ocuparea postului de expert în cadrul Serviciului de Autorizări al Direcţiei.

Concursul, în parohia tăticului

Legătura de rudenie cu fostul director este confirmată de surse din cadrul instituţiei. „Am aflat şi eu astăzi când am văzut numele. Nu la noi se fac înscrierile astea. Nu a fost angajat la noi până acum”, a spus, pentru 7EST, o sursă din ANCOM Iaşi.

Până pe data de 22 ianuarie trebuiau depuse dosarele de înscriere. După ce dosarele au fost analizate la Bucureşti, s-a hotărât că dosarul lui Emilian Grigore poate fi introdus în concurs, acesta fiind unicul candidat. În cadrul unei discuţii cu directorul Regionalei Iaşi, Ovidiu Bejenaru, acesta a precizat că în perioada următoare, concursul se va desfăşura la sediul instituţiei din Iaşi.

Miza financiară a acestui post este una destul de importantă. Salariul este de aproximativ 4.000 de lei, plus un loc călduţ în sectorul bugetar.

În multe instituţii bugetare aceeaşi familie se întinde, pas cu pas, prin concursuri dubioase

Luna viitoare treaba-i rezolvată

Condiţiile de participare sunt destul de lejere pentru absolvenţii unei facultăţi de profil. Trebuie să deţină studii universitare în domeniul inginerie electronică şi telecomunicaţii sau domeniul inginerie electrică şi energetică, cursuri în domeniul radiocomunicaţiilor sau al comunicaţiilor electronice, să deţină cunoştinţe IT de bază şi de limbă străină, nivel mediu.

Examenul scris este programat pentru data de 15 februarie, ora 10.30. Interviul va fi programat după afişarea rezultatelor de la proba scrisă.

Încă două rudă ale fostului director

Dacă va câştiga concursul, Emilian Grigore se va întâlni cu vărul său, Georgian Grigore, ce ocupă în acest moment postul de şef Serviciu Monitorizare Spectru.

Conform declaraţiei de avere, Georgian Grigore câştigă anual 64.541 lei. Şi soţia acestuia, Claudia Petronela Grigore, lucrează tot la ANCOM, pentru un venit anual de 52.843 lei. Cei doi soţi deţin un teren intravilan de 1.434 metri pătraţi, situat în comuna Aroneanu, un apartament în Iaşi de 50 de metri pătraţi, un autoturism KIA cumpărat în 2008, dar şi conturi bancare în care se regăsesc aproximativ 200.000 de lei. Totodată, trebuie să achite la ING Bank suma de 39.000 lei şi 10.552 lei către Dorina şi Constantin Maftei.

 Liliana Neagu şi Claudia Petronela Grigore lucrează cu soţii la ANCOM

La ANCOM, „cumetriile” au devenit o regulă

7EST a prezentat în trecut alte angajaări dubioase la ANCOM. Astfel, soţia lui Costi Neagu, fost director al instituţiei, a fost angajată într-o funcţie de expert. Neagu a apărat-o pe soţia sa, explicând că aceasta este calificată pentru postul respectiv şi că nu deţine o funcţie de conducere. Anterior, Liliana Neagu lucrase la Omega Tehnoton, unde câştiga pe an 15.000 de lei. După ce s-a angajat la ANCOM, venitul ei s-a dublat.

Citește și De ce am pierdut Capitala Culturală. Juriul european ne-a spus în față: Iașul trăiește în secolul al XIX-lea

Şefi din Primărie şi CJ, pe listă

Cumetriile sunt prezente şi în alte instituţii, nu numai la ANCOM. De exemplu, cât a fost director în Primăria Iaşi, Cosmin Coman şi-a promovat fosta soţie, Maria Gabriela, în funcţia de coordonator la Tehnopolis, instituţie subordonată şi Primăriei. Fosta soţie câştiga 3.200 de lei pe lună.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei a reuşit să-şi infiltreze cumnata la o instituţie pe care o monitoriza prin fişa postului. Gabriela Roxana Vişinari a intrat prin concurs pe postul de medic specialist de la spitalul Cuza Vodă, instituţie subordonată Consiliului Judeţean. Cumnata a concurat singură, după retragerea unui contracandidat. Salariul pe care îl primeşte este de 2.800 de lei. Adomniţei a precizat că nu Consiliul Judeţean a organizat concursul, ci Spitalul.

O fată din Popricani a trăit zile grele după ce trei tineri i-au cerut circa 70 de euro pentru a nu face publice nişte poze în care apărea goală. După ce, iniţial, a vrut să le dea banii, Diana a mers la Poliţie care i-a prins pe făptaşi în flagrant.

O tânără din Iaşi a fost şantajată cu mai multe poze compromiţătoare. În toamna anului trecut, Diana Ş., în vârstă de 20 de ani, a fost abordată de Ionuţ Roman pe reţeaua de socializare Facebook. Tânărul a ameninţat-o cu publicarea mai multor fotografii în care acesta apărea dezbrăcată, în cazul în care nu plăteşte o răscumpărare de 300 de lei. În urmă cu câteva zile, atât pentru el, cât şi pentru doi complici ancheta procurorilor s-a încheiat.

Mister nedezlegat

Şantajistul Roman a cooptat în această afacere încă două persoane. Cei trei inculpaţi au fost trimişi recent în judecată la propunerea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Cazul este însă şi în atenţia procurorilor de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Unul dintre punctele care nu au fost lămurite în timpul anchetei se leagă de modul în care Ionuţ Roman a ajuns în posesia fotografiilor nud şi seminud.

Ionuţ Roman, Cristina Plugariu şi Robert Sentiveanu sunt acum la mâna judecătorilor

Schema, de pe un cont de fată

În luna octombrie 2015, Ionuţ Roman, 20 de ani, domiciliat în sat Vulturi, comuna Popricani, a intrat în posesia unor fotografii indecente cu Diana Ş., cu domiciliu în aceeaşi localitate. Aparent, cei doi nu se cunoşteau. Astfel, Roman a pus la cale o schemă prin care să obţină suma de 300 de lei. Şi-a creat un cont fals de Facebook cu denumirea „Lorena Elena” şi a trimis un mesaj privat tinerei, prin care îi aducea la cunoştinţă că deţine o serie de poze de care „nu ar trebui să fie mândră”. În acel moment, fata a văzut negru în faţa ochilor, mai ales când fotografiile i-au fost trimise, ca să se convingă.

În timpul anchetei, Roman a precizat că le-a găsit din întâmplare pe un card de memorie, găsit pe stradă. Pentru ca impactul să fie puternic, iar şantajul cât mai credibil, agresorul i-a transmis fetei: „Bună! Am o treabă cu tine. Dă-mi un mesaj când intri, dacă nu vrei să fac vreo prostie, că am un album întreg”.

Diana s-a arătat dispusă să plătească suma cerută, numai să nu afle nimeni de existenţa materialelor compromiţătoare.

Panică la Bărboi

Pentru că nu voia să se deconspire, Ionuţ Roman a apelat la iubita lui, Cristina Plugariu, în vârstă de 17 ani. Minora a fost de acord „să intre în horă”, în calitate de intermediar, motiv pentru care şi-a luat angajamentul să preia banii de la victimă, în schimbul pozelor. Pe data de 13 octombrie, Cristina a apelat-o pe Diana, propunându-i să se întâlnească în zona Târgu Cucu. Victima a fost de acord. Numai că lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată când victima a fost din nou apelată, comunicându-i-se alt punct de întâlnire: aleile din dreptul mănăstirii Bărboi. Fiind o oră înaintată, Diana a fost cuprinsă de frică şi a refuzat întâlnirea. Mica şantajistă nu s-a lăsat: ”am să-i trimit lui maică-ta o poză (...) sau mai bine lui taică-tu (...) o să împart pliante”. Chiar şi aşa, întâlnirea a fost contramandată.

Roman nu se lasă

A doua zi, Ionuţ Roman a intrat din nou pe reţeaua de socializare şi a repetat şantajul. Diana a fost din nou de acord să se întâlnească. De data asta, intermediar a devenit Robert Sentiveanu, prieten cu Roman. A fost sfătuit să se întâlnească cu victima în zona Arcu, lângă magazinul Billa. Anterior, Sentiveanu primise un telefon ce conţinea fotografiile indecente. Trebuia să ia banii şi să şteargă pozele de faţă cu Diana. Zis şi făcut. Numai că a căzut în plasa unui flagrant. Diana mersese la Poliţie.

Sentiveanu a fost chestionat de agenţii de Poliţie şi, totodată, au fost prinşi şi Ionuţ Roman şi iubita sa minoră, care aşteptau banii la câţiva metri depărtare.

Citește și Nu vă duceți la concursul ANCOM: candidează fiul șefului. Dinastia Grigore controlează Comunicațiile ieșene

A uitat să-şi închidă contul?

Anchetatorii au arătat în rechizitoriu că Ionuţ Roman, capul şantajului, nu a reuşit să-i convingă cu privire la provenienţa fotografiilor. A menţinut declaraţia că le-a găsit întâmplător pe un card de memorie. În acel moment, la audieri a fost chemat fostul iubit al victimei, Teodor. Acesta a recunoscut că se cunoştea cu Ionuţ Roman şi că i-a arătat pozele cu iubita dezbrăcată. Din declaraţiile acestuia, Diana, într-un moment de naivitate, i-a trimis poze incendiare pe reţeaua de socializare. „În continuarea declaraţiei, precizează că cei doi se vizitau reciproc, iar martorul (Teodor – n.r) obişnuia să se conecteze la contul său privat de pe unitatea informatică a inculpatului Roman Ionuţ, fiind posibil să fi uitat să se deconecteze”, se arată în rechizitoriu.

Procesul celor trei şantajişti va începe în scurt timp, dosarul aflându-se acum în camera preliminară.

Facebook, la mijlocul unei întâmplări penale

Încă un dosar

Existând indicii de infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Ionuţ Roman este anchetat şi de procurorii DIICOT. De precizat că, după momentul flagrantului, tânărul a fost reţinut 24 de ore, fiind cercetat ulterior sub control judiciar. Acesta a mai fost certat cu legea, plătind o amendă penală pentru furt. Pe timpul anchetei, Robert Sentiveanu şi-a recunoscut implicarea, iar Cristina Plugaru a refuzat să facă declaraţii. În urma percheziţiilor efectuate la domiciliul lui Roman, anchetatorii au ridicat unitatea hard-disk şi au stabilit, conform activităţii Google Chrome, că acesta a comunicat cu victima.

Patronul Flux nu a primit aviz pentru a ridica un imobil cu patru etaje într-o zonă de case. Cheşcu are o speranţă în noul Plan Urbanistic General a cărui adoptare însă întârzie.

Omul de afaceri Gheorghe Cheşcu vrea să ridice o clădire în centrul Iaşului, lângă Palas. Spre deosebire de zona Tătăraşi, unde a construit cum a vrut, încălcând legile, aici Cheşcu a dat de probleme.

Primăria s-a opus

Patronul Flux deţine un teren de 600 de metri pătraţi pe stradela Sf. Andrei nr. 3. Cu ajutorul arhitectului Marian Jan Chiriţă, Cheşcu a întocmit un PUZ CP (pentru zonă protejată) în vederea construirii unei clădiri cu funcţiuni mixte (locuinţe, birouri, spaţii comerciale, spaţii deservire publică ) pe teren proprietate prin demolarea imobiluliu existent. Numai că proiectul trebuia avizat de comisia de monumente din cadrul Comisiei de Cultură. Nu a primit undă verde, deoarece Primăria Iaşi nu a eliberat un aviz de oportunitate. Conform cererii de avizare, Cheşcu vrea să construiască un imobil cu patru etaje, amprenta la sol fiind de 162 de metri pătraţi. Cererea a fost făcută prin societatea Flux SRL, pe care o administrează.

Terenul unde vrea să construiască Cheşcu este gol

Cheşcu: „Vreau mai mult”

Omul de afaceri a explicat că aşteaptă noul Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului pentru că vrea să ridice o clădire mai înaltă. Numai că aprobarea noului PUG nu pare să facă parte din orizontul apropiat ceea ce-i face pe mulţi dezvoltatori să se plângă că muinicipalitatea nu reuşeşte să finalizeze acest proiect vital pentru dezvoltarea oraşului. „Noi suntem blocaţi de noul PUG. Vrem mai mult acolo. Intenţionez să fac o clădire de birouri”, spune Cheşcu.

Afaceristul a intrat în posesia terenului de pe stradela Sf. Andrei în luna aprilie 2015. A scos din buzunar suma de 349.000 de euro, pe care a achitat-o vechilor proprietari, Mihai şi Luminiţa Gherasim. Aceştia aveau o casă ce ulterior a fost demolată.

Planul de expansiune al lui Cheşcu în zona centrală este evidenţiat şi de încercarea acestuia de a cumpăra un spaţiu ultracentral, de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aici funcţionează Casa Teo, patronată de Gabriel Pâslariu. Aceasta a cerut în jur de 800.000 de euro pentru spaţiu. Lui Cheşcu nu i-a convenit preţul, iar tranzacţia a căzut.

Flux, prinsă în scandaluri

Cheşcu „merge pe sârmă” când vine vorba de ridicarea unor construcţii. În zona Tătăraşi, firma Flux, controlată de acesta, a comis în ultimii ani mai multe abateri de la autorizaţiile de construire.

În 2013, milionarul a fost implicat într-un scandal legat de extinderea unui chioşc. Lucrarea a fost făcută în apropierea unui bloc, fără să existe o autorizaţie.

Citește și Pariul Pentru Iași: Guggenheim va schimba soarta orașului

Cu un an înainte, beneficiase de autorizaţie pentru construirea unei clădiri pe două nivele, subsol, parter şi etaj. Conform zonei, nu trebuia să depăşească înăţimea de 13 metri, iar procentul de ocupare al terenului nu trebuia să depăşească 501 metri pătraţi. Rezultatul: o clădire cu amprentă la sol de peste 900 de metri, două nivele în subsol, parte şi şase etaje. Regimul de 13 metri a fost depăşit cu mult. Primăria l-a amendat, dar afaceristul a contestat procesul verbal în instanţă unde a pierdut procesul.

Surpriză: patru români, din care doi ieșeni, s-au insinuat pe lista celor 43 de străini care au avut note umflate fraudulos. Admiterea pe locurile străinilor era mai ușoară decât examenul scris dat de restul candidaților. Grăuntele rostogolit în bolovan a fost chiar nota Andreei, fata comisarului, șef la Înmatriculări Auto. Media din baza de date informatizată era diferită de cea din dosar. Cazul cel mai grav: fiica preotului Chirvasă a avut nota crescută cu 25 de puncte, ca și cum din 5 s-ar face 9. După intrarea cu taxă, ei puteau face cerere pentru transfer la „fără taxă”.

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa“ Iaşi a cerut recent magistraţilor de la Tribunalul Iaşi să anuleze contractele cu 43 de studenţi, majoritatea străini, care au fost declaraţi admişi, toamna trecută, în mod fraudulos. Cazul a avut efecte multiple: o anchetă a DNA, demisia rectorului interimar, concedierea secretarei-şefe, incidente diplomatice. Pe lista indezirabililor se află şi patru români, un nume fiind cu “pedigree”. De la dosarul de admitere al Andreei Zacornea, fiica faimosului şef de la Serviciul Înmatriculări Auto, a pornit, de fapt, întregul scandal. 

Rectorul însuşi a făcut prima verificare

Reprezentanţii universităţii au precizat în acţiune că s-au sesizat că ceva nu este în regulă pe data de 6 octombrie a anului trecut, când s-a adus la cunoştinţa Consiliului de Administraţie că dosarul candidatei Andreea Zacornea, fata comisarului Vasile Zacornea, şeful Serviciului Înmatriculări şi Permise Auto Iaşi, figura pe site-ul instituţiei ca admis la Facultatea de Medicină, linia de studii în limba engleză. Ghinionul studentei a fost că însuşi rectorul Dragoş Pieptu a verificat respectiva cerere.

Ulterior, s-au stabilit demararea unei anchete interne, convocarea comisiilor de analiză a dosarelor de admitere de la fiecare facultate şi reverificarea tuturor dosarelor studenţilor admişi la Facultatea de Medicină, Medicină Dentară şi Farmacie în limba română, engleză şi franceză, cu taxa în euro. În total, fuseseră 951 de dosare depuse, în marea lor majoritate de către studenţi străini, pentru cele 637 de locuri cu plata în valută şi studii într-o limbă străină.

Admiterea din toamna lui 2015 a făcut parte dintr-un şir de  scandaluri care a măcinat imaginea instituţiei în spaţiul public

Zeci de dosare modificate

La reevaluare, comisia universităţii a găsit încă 56 de dosare de candidaţi declaraţi admişi, dar care indicau vicierea rezultatului admiterii. Mai precis, nu exista o concordanţă între nota de pe fişa de evaluare şi cea afişată pe site-ul UMF. „Reverificarea s-a făcut în mai multe etape şi a dus la constatarea că au fost găsite diverse mecanisme de viciere profundă a procesului de admitere, fie prin introducerea, modificarea sau chiar ştergerea de date informatice din calculatorul universităţii, fie prin modificarea sau alterarea scrisului de pe o serie de documente în dosarul candidaţilor”, spun reprezentanţii universităţii.

Blocarea procedurilor de admitere a alertat reprezentanţii ţărilor de provenienţă a studenţilor. Spre exemplu, ambasadorul României în Maroc a fost chemat să dea explicaţii de către autorităţile din acea ţară. În acelaşi timp, la Bucureşti, Ministerul Educaţiei a trimis la Iaşi Corpul de Control, la universitate venind apoi şi ministrul Sorin Câmpeanu. După vizita acestuia, rectorul interimar Dragoş Pieptu şi-a dat demisia de onoare.

43 de studenţi înscrişi prin fraudă

Din momentul afişării primelor rezultate şi luarea deciziei ca prima evaluare să fie anulată, mai mulţi candidaţi au reuşit să se înscrie ca studenţi. În urma celei de a doua evaluări, aceştia nu au mai fost admişi, iar universitatea a solicitat în instanţă anularea actului administrativ prin care aceştia erau acceptaţi în primul an de studii. „Fiind deja înscrişi ca studenţi, nu mai puteau fi scoşi din acest statut decât prin acţiune judecătorească“, precizează rectorul interimar Ştefan Georgescu.

Dintre cei 43 de candidaţi care reuşiseră să se înscrie la universitate şi care ulterior au fost declaraţi respinşi, patru sunt români: Andreea Zacornea, Ioana Chirvasă, Adina Nicoleta Chelaru, Marius Alexandru Hordilă, cu menţiunea că ultimul are şi cetăţenie franceză.

Pentru a fi siguri că vor intra la facultate, Ioana Chirvasă şi Marius Alexandre Hordilă s-au înscris pe locurile cu taxă în valută cu predare atât în limba franceză, cât şi în limba engleză. Andreea Zacornea şi Adina Nicoleta Chelaru au optat doar pentru predare în limba engleză.

Dosare umflate şi cu 32 de puncte

În urma primei evaluări, Andreea Zacornea a obţinut 46 de puncte la studiu în limba engleză, Ioana Chirvasă, fiica preotului Ioan Chirvasă - 70 de puncte la studiu în limba engleză şi 75 de puncte la studiu în limba franceză, Marius Alexandre Hordilă a avut 45 de puncte la studiu în limba engleză şi tot 45 de puncte în limba franceză, în timp ce Adina Nicoleta Chelaru a obţinut 51 de puncte în limba engleză.

În urma primei evaluări, ultimul admis a fost cu 30 de puncte. După cea de-a doua evaluare, niciunul dintre cei patru români nu a mai fost admis.

În condiţiile în care ultimul admis la Facultatea de Medicină, în urma celei de-a doua evaluări, la limba engleză, a avut 46 de puncte, iar la limba franceză 43 de puncte, rezultă că dosarul Ioanei Chirvasă a fost umflat cu cel puţin 25, respectiv 32 de puncte. În cazul Adinei Nicoleta Chelaru, dosarul acesteia a fost supraevaluat cu cel puţin 6 puncte.

La Andreea Zacornea, creşterea punctajului a fost de câteva puncte, suficient însă pentru a fi admisă în primă fază şi picată în cea de-a doua. La fel stau lucrurile şi în cazul lui Hordilă.

Criteriile de selecţie - subiective

Admiterea la locurile cu taxă în valută şi cu predare în limba engleză sau franceză se face pe baza unui punctaj, realizat avându-se în vedere mai multe criterii, dintre care unele sunt relative, cu evaluare subiectivă. Principalele criterii sunt nota la Bacalaureat, susţinerea la examenul de Bacalaureat a probelor Biologie / Fizică / Chimie / Matematică, premii la Olimpiade şcolare sau deţinerea unui certificat recunoscut internaţional / act echivalent, care certifică cunoaşterea limbii (română, engleză sau franceză), în care urmează să studieze.

Marea problemă a acestor criterii şi care poate da foarte uşor naştere la interpretări este criteriul „Activităţi extracurriculare susţinute prin documente justificative, experienţă profesională în domenii conexe medicinei“, care poate aduce până la 30 de puncte, aceasta în condiţiile în care pentru Bacalaureat luat cu nota 8,99, spre exemplu, se primesc 20 de puncte.

„Metodologia admiterii cetăţenilor străini este diferită de cea a românilor care trec prin «furcile caudine» ale unui examen scris. Subiectivismul este mult mai mare în cazul străinilor în momentul în care se face evaluarea pieselor de la dosar“, menţionează rectorul interimar al UMF, care consideră că soluţia va veni din partea DNA: „În acest caz este o anchetă, iar răspunsurile legate de modul în care s-a produs frauda şi de către cine vor fi date la finalul anchetei.“

Citește și Verdict: NUP. „Păroasa” a murit de frică! Un caz care a făcut mare vâlvă în urmă cu trei ani se apropie de final

Rector: „Nu poate fi Cuciureanu singura vinovată”

La jumătatea lunii decembrie, în urma analizei făcute de Comisia de Disciplină, împreună cu reprezentanţii ministerului, s-a decis că singura vinovată este secretarul-şef al Rectoratului, Gabriela Cuciureanu, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă. Soluţia unicului vinovat nu este acceptată de actualul rector, Ştefan Georgescu. „Nu vreau să acuz pe nimeni, dar, dată fiind situaţia, mă îndoiesc că o singură persoană a putut face toată această fraudă. Nu am dovezi ca să pot acuza pe cineva, dar nu cred că o singură persoană putea influenţa rezultatul a zeci de dosare“, a repetat rectorul Georgescu.

Cuciureanu a contestat decizia de concediere la Tribunal, procesul având programat primul termen în această lună.

„Nu ştiam că a dat examen la UMF. Nu ţin legătura cu ea. Vreţi să vă mint?” , Comisarul Vasile Zacornea, tatăl studentei de la care a pornit scandalul. Zacornea a divorţat în urmă cu câţiva ani de mama fetei, consilier la Forţele de Muncă (Sursa foto: Ziarul Evenimentul)

Dosar notat, deşi studentul era bolnav psihic

Potrivit cererii înaintate în instanţă de către universitate, un dosar a fost notat, deşi nu trebuia nici măcar evaluat, deoarece studentul suferea de o boală psihică. Mai mult, s-a realizat ilegal transferul unor studenţi de la seria limba engleză/limba franceză la cea cu predare în limba română. Asta, fără să existe o cerere din partea studenţilor sau dovada că aceştia au cunoştinţe de limba română.

RATP, îngropat de subvențiile neachitate de Primărie în mandatele lui Gheorghe Nichita. Acum, Mihai Chirica merge pe aceeași linie: liber la toată lumea. 10 ani în care RATP s-a sufocat dând libere la 30.000 de pensionari, fără să-și primească banii de la Primărie. Opera continuă, primarul Chirica rezervând 25 milioane de lei anual pentru gratuități. Cu o parte din acești bani s-ar putea lua autobuze noi. Cluj, Brașov și alte orașe mari dau subvenții mai mici.

10 ani de socialism în transportul public ieșean s-au terminat prost. RATP a intrat în insolvență la începutul lui 2014 și a ajuns TOP 10 „Găuri negre” la bugetul de stat din România. Începutul dezastrului s-a profilat începând cu 2007, când RATEC și SC Autobuzul s-au reunificat într-o singură regie, RATP, iar primarul de-atunci, Gheorghe Nichita, își pregătea deja realegerea din 2008. Atunci erau 190.000 de abonamente gratuite pentru pensionari, dar în numai câțiva ani se va ajunge la 355.000 de abonamente gratuite/an, cifră cu care Iașul bate în generozitate orice alt oraș mare din România, cu excepția Bucureștiului.

Toată lumea gratis, RATP se târâie

Escaladarea subvenționării transportului public a fost impresionantă: gratuitățile pentru pensionari au crescut cu 300% din 2003 până în 2013. După anul electoral 2004, cifra pensionarilor cu abonament „Liber” se dublează în doar câteva luni și crește apoi vertiginos an de an.

Drama se știe: Primăria nu și-a achitat subvențiile acordate și RATP a intrat în colaps. Însă ajungem în prezent: numărul pensionarilor care vor să circule gratis continuă să crească, iar primarul interimar Mihai Chirica a dat un mesaj clar că nu le va îngrădi, cel puțin nu în an electoral. Suma anuală ce trebuie plătită de Primărie se apropie de 25 milioane de lei. Dacă mai puțini pensionari ar primi gratuități, ar rămâne bani pentru investiții, autobuze noi, de exemplu.

E un concept social-democrat, protecționist, care se perpetuează în Iași – toată lumea merge gratis, dar RATP abia se târâie. Ca în orice formă de socialism, unii sunt „mai egali ca alții” și aici intră în scenă Vasile Pușcașu, patronul Unistil, companie care a concesionat, pe ușa din dos, trasee de la RATP și care a primit, de asemenea, deconturi pe gratuități: circa 130.000 de lei/lună. În timp ce RATP se sufoca cu 163 milioane de lei datorii la stat, Unistil se prezenta la masa credală cu o cifră modică: 45.000 de lei. Adică a primit tot ce a facturat în ultimul deceniu, mai puțin un mizilic.

Mihai Chirica consideră subvențiile o afacere bună pentru RATP: altfel autobuzele n-ar avea călători

Cât ne costă subvențiile

În 2004, în conformitate cu filozofia social-democrată, Consiliul Local a acordat gratuitate pe transportul public tuturor pensionarilor peste 65 de ani, indiferent de cuantumul pensiei. Lor li s-au adăugat aproximativ 6.000 de persoane cu handicap, veterani de război, revoluţionari. În total, RATP Iaşi eliberează lunar aproximativ 45.000 de libere pe transportul în comun, din care 35.000 sunt pentru pensionarii de peste 65 de ani, pe toate liniile.

Calculat la prețul real, de 116 lei/abonament Liber, suma totală ce ar reveni RATP ar fi de peste 4 milioane de lei/lună, la care se adaugă alte 10.000 de subvenții pe o linie, la prețul de 73 de lei fiecare, adică încă 730.000 de lei lunar. Primăria achita însă doar 60 de lei/lună pentru un Liber pe toate liniile, considerând că suma acoperă costurile de producție ale RATP. Lunar, valoarea decontărilor ar fi trebuit să fie de aproximativ 2,1 milioane de lei, adică o valoare totală de aproximativ 24 milioane de lei pe an.

Un hău căscat în 10 ani

Dar Primăria a achitat tot timpul mai puțin, apărând drama. Cifrele plăților anuale, intrate în posesia 7EST, explică dezastrul. În 2008, s-au plătit 14,18 milioane de lei, deficit de aproximativ 8 milioane de lei. În 2009, ca să acopere gaura, Primăria a crescut plățile la 26,9 milioane de lei, compensând însă doar 2-3 milioane de lei din deficitul din anul anterior.

În 2010, plățile scad din nou la 19 milioane de lei, iarăși RATP intrând în vrie și gaura se mărea la 10-15 milioane de lei, pe ultimii doi ani.

În 2011, se plătesc circa 25 milioane de lei, acoperind o mică pierdere din anii anteriori, iar în 2012, deconturile pe gratuități scad dramatic la 15,2 milioane de lei. Gara RATP ajunge de la 30 milioane de lei și se încarcă cu penalizări uriașe la ANAF.

În 2013, se achită 23,67 milioane de lei, abia atingându-se valoarea anuală a subvențiilor. În acest moment, RATP era deja condamnată și în scurt timp intră în insolvență, cu datorii de 244 milioane de lei, din care 70% reprezentau penalizările.

Imaginea transportului „modern”: autobuze vechi pentru pensionari

RATP, încă o dată de la zero

Pe acest fond, în 2014 reîncep plățile la zi a subvențiilor și o eșalonare a datoriilor din urmă întinsă până în 2018. Bugetul actual al Iașului este afectat acum de aceste datorii, acumulate în contul „liberelor” pentru pensionari. „Noi nu primeam banii la timp, nu plăteam nici impozitele la stat. Primeam cam 75% din valoarea reală, uneori mai puțin. Insolvența ne-a adus la zero cu datoriile, n-au mai fost mari probleme cu încasările, am făcut și un mic profit”, explică Maricel Ghercă, directorul RATP.

Însă, în acest moment, februarie 2015, Primăria tot este la nivelul lunii august 2015 cu plata subvențiilor, deci datorii încă există.

Unistil a primit exact cât a facturat

În toată această perioadă, „liberele” acordate de Unistil, societatea privată deținută de Vasile Pușcașu, însumau 210.000 de lei, conform negocierilor avute cu RATP. Nu există documente oficiale puse la dispoziția 7EST privind modul de calcul al acestor gratuități, calculându-se 4.500 de abonamente din totalul de 45.000 eliberate în oraș.

Conform declarațiilor directorului Ghercă, Unistil primea lunar câte o tranșă de 130.000 de lei din decontările pentru pensionari. ”Era mai puțin decât se convenise”, afirmă acesta.

Ciudat însă, Pușcașu n-a făcut scandal, iar la insolvența RATP s-a înscris la masa credală cu doar 45.000 de lei, o parte din ultima factură pe care o emisese. În lipsa transparenței administrative, nu știm câți bani efectiv a încasat Unistil în anii de restriște. „E simplu, nu factura decât 130.000 de lei pe lună, pentru că știa că atât primește. Dacă ar fi facturat câte 210.000 de lei lunar, conform protocolului, ar fi trebuit să plătească TVA și n-avea de unde”, explică surse din interiorul RATP.

Vasile Pușcașu a fost mai plastic: „Când au intrat în insolvență, m-am înscris cu o creanță de doar 45.000 de lei considerând că trec printr-un moment greu. Mi-au spus că n-au posibilăți și i-am înțeles”.

Pușcașu, în dizgrație

Conflictul nu e stins, mai ales că Vasile Pușcașu nu mai vinde nici autobuze prin licitații la RATP și, recent, i s-a pus în vedere, chiar de către cumătrul său, Mihai Chirica, faptul că nu i se va prelungi concesiunea care expiră în 31 iunie 2016. Patronul Unistil are un protocol ferm cu RATP prin care îi revin 4.500 de abonamente decontate și ar putea cere banii din urmă. „Nu mai poate. Legea spune că la masa credală te poți înscrie în 30 de zile de la declararea insolvenței, termenul a trecut de mult”, se justifică directorul RATP. El spune că cei 130.000 de lei continuă să-i fie virați lui Pușcașu și îi cere răbdare.

Chirica, la fel de generos ca Nichita

Nebuloasa financiară în care se află transportul public e constituită din contracte la mica înțelegere, opacitatea deciziilor, calculul nerealist al subvențiilor. Primarul Mihai Chirica, desprins de „greaua moștenire” a lui Gheorghe Nichita, continuă însă să creadă în gratuități în masă: „Plătim la zi și recuperăm din urmă, RATP e pe linia de plutire. Vom continua să dăm gratuități, directorul Ghercă trebuie să înțeleagă că e o gură de oxigen pentru el. Are o bază financiară care îi acoperă fondul de salarii, iar pentru restul încasărilor trebuie să lupte să-și câștige clienții. Să facă ordine, să ofere servicii mai bune, să spele vagoanele, să asigure un flux optim, trebuie să muncească”.

Problema este că niciun oraș din țară, de dimensiunea Iașului, nu acordă 350.000 de abonamente gratuite pe an. Abonamente pe toate liniile, că mai sunt și altele subvenționate. Iașul e generos cu pensionarii săi.

Valoarea subvențiilor pentru pensionari, subfinanțată de Primărie

Din grafic se observă variațiile mari de sume decontate de la un an la altul. Nu s-a ajuns niciodată la zi, iar cele mai mari sincope s-au produs în 2004, 2008, 2010 și 2012

Cluj are mai mulți bani, dar dă mai puțin la pensionari

În orașul lui Boc, primesc gratuități doar pensionarii peste 70 de ani. La Iași, limita pleacă de la 65 de ani. Astfel, la Cluj, sunt doar 7.000 de libere decontate lunar, în timp ce la Iași sunt 30.000/lună. La Cluj, se acordă gratuitate pe o singură linie pensionarilor cu vârstă între 65-70 de ani și numai celor cu pensie până în 1.300 de lei.

La Brașov se acordă doar 15 călătorii gratuite lunar, pentru pensionarii de la 65 de ani, dacă au sub 1.000 de lei venitul lunar. Cei cu pensii mai mari beneficiază de o reducere de 50% din abonamentul pe toate liniile.

În Craiova, au gratuitate doar pensionarii peste 70 de ani. Între 65-70 de ani, primesc o subvenție de 50% din valoarea abonamentului.

La Focșani se acordă 20 de călătorii gratuite lunar, pentru cei cu pensii sub 900 de lei.

Directorul RATP Maricel Ghercă nu prea vrea pensionari, dar execută ordinul

Cât plătește Unistil la Iași: fix 6.000 de euro

Societatea Unistil a concesionat, acum 10 ani, trasee de la RATP Iaşi. Conform contractului, firma lui Vasile Puşcaşu a plătit lunar 27.000 de lei redevenţă, adică fix 6.000 de euro. „A reprezentat 5% din profit. Nu pare mult, dar este o sumă importantă”, susține Vasile Puşcaşu.

O dezbatere moderată de Radio Hit a provocat un dialog halucinant între Mihai Chirica, Maricel Ghercă, directorul RATP – prezenți în studio, și Vasile Pușcașu, luat prin telefon. Primarul a anunțat în premieră că nu va prelungi contractul de concesiune firmei Unistil, care expiră în iunie. Realizatorul George Onofrei i-a dat vestea telefonic, cerându-i să comenteze, iar Pușcașu a rămas interzis de ce i se pregătește. Directorul Ghercă i-a sărit în ajutor, spunând că RATP nu are suficiente autobuze pentru a suplini ieșirea din piață a Unistil, dar Mihai Chirica l-a bruscat, punându-i în vedere că orașul e condus de primar și Consiliul Local.

Nivelul decontărilor a ajuns la august 2015

Primăria a juns cu datoriile pentru liberele pensionarilor la nivelul lui august 2015. Municipalitatea plăteşte lunar o sumă mai mare decât cea destinată decontării la zi – 2,1 milioane de lei – pentru a acoperi datoriile din urmă. S-au întocmit deja actele pentru perioada octombrie-noiembrie 2015, urmând ca facturile să fie plătite.

 Vasile Pușcașu, patron Unistil, finanțator UNPR și cumătru al primarului, intrat ușor în dizgrație din motive electorale și juridice

Subvenția, depășită de valoarea reală a costurilor

Municipalitatea achită 60 de lei pentru fiecare liber emis unui pensionar, deşi preţul real la chioşc este de 116 lei. Diferenţa o reprezintăd e fapt marja de profit a RATP. „Prin lege, suntem obligaţi să primim decontări pentru costul de producţie al acelui serviciu, fără adaosul nostru. Drept urmare, decontarea este de doar 60 de lei. Conform normelor europene, vom avea dreptul la a integra totuşi o cotă de profit de 5 la sută în această subvenţie. Oricum, de săptămâna viitoare valoarea decontată creşte la 70 de lei”, ne-a declarat Marcel Ghercă.

Citește și EXCLUSIV. Fiica lui Zacornea, intrată prin fals la Medicină. Așa a început dosarul DNA la UMF

Ghercă regretă că n-a luat SH-uri

RATP a intenţionat recent achiziţionarea a 40 de autobuze pentru a-şi dezvolta capacitatea de transport, dar s-a renunţat la licitaţie. „Am văzut lotul de autobuze, erau de 5-6 ani vechime, cu aer condiţionat, în stare foarte bună. Preţul era undeva la 40.000 de euro bucata. Din păcate, noi nu putem cumpăra direct, trebuie să invităm firme care să participe la licitaţie. Şi nu vine nimeni din Germania, din Olanda”, a explicat Maricel Ghercă.

Directorul Toma râde: „Sunt buni, oamenii specializați pe stații de apă sunt greu de găsit”. Principalul acționar, Bogdan Formagiu, este șef Secție Automatizări la Apavital, iar firma sa tocmai cu asta se ocupă. Formagiu stă 8 ore la serviciu, e rugbyst la Poli, unde face trei antrenamente pe săptămână, și mai merge și la firma proprie.

Şeful Secţiei Automatizări din cadrul Apavital Iaşi şi doi subordonaţi fac bani dintr-o firmă privată care are acelaşi obiect de activitate cu cel al companiei publice subordonate Consiliului Judeţean. Directorul Apavital, Ion Toma, spune că doar instalatorilor li se interzice, prin contractul colectiv de muncă, să lucreze în acelaşi domeniu. În rest, orice angajat de la Apavital este liber să muncească ce doreşte în timpul liber. Totuşi, regulile se vor schimba: „Voi cere tuturor celor 1.200 de angajaţi o declaraţie pe propria răspundere că nu au firme în acelaşi domeniu cu noi”.

Contracte cu firma de apă din Botoşani

Firma ieşeană UT4FB Control SRL are trei acţionari şi toţi sunt angajaţi ai Apavital Iaşi. Bogdan Formagiu, unul dintre acţionari, este inginer şi şef al Secţiei Automatizări din cadrul Apavital Iaşi, iar ceilalţi doi asociați, Tudor Ioan Ursachi şi Cătălin Greşanu îi sunt subordonaţi la compania publică.

UT4FB Control SRL Iaşi a câştigat între decembrie 2014 şi decembrie 2015 numeroase contracte, dintre care cele mai multe la Nova Apaserv SA Botoşani, corespondenta Apavital din județul vecin. Produsele şi serviciile firmei ieşene au fost legate, în principal, de sisteme de automatizare pentru firmele producătoare şi distribuitoare de apă şi servicii de canalizare. Valoarea totală a contractelor adjudecate cu Nova Apaserv Botoşani este de 35.123 lei, la care se adaugă un contract cu Apele Române – 3.172 lei şi cu Urban SA Slobozia – 2.718 lei. În total, într-un an, cei trei colegi de serviciu de la Apavital au luat pentru firma lor contracte de 41.013 lei.

Recent, ei au câștigat un contract la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, în valoare de 109.550 de lei, constând în montarea unei stații de pompare pentru stingerea incendiilor. Cifra lor de afaceri este în creștere de la un an la altul și devin din ce în ce mai cunoscuți.

Firma angajaților de la Apavital e profilată pe stații de pompare, dar pe lucrări mai mici, pe care compania publică nu se obosește să le liciteze

Nu interzice regulamentul

Faptul că trei anagajaţi de la Automatizări iau contracte pentru propria firmă a fost o surpriză pentru conducerea Apavital. „Chiar nu ştiam, nu pot urmări 1.200 de angajaţi”, a explicat directorul Apavital Ion Toma.

Acesta spune însă că, prin contractul colectiv de muncă, le este interzis doar instalatorilor să lucreze în mediul privat. „Am pus această prevedere pentru că ar fi fost discuţii. Instalatorii îşi fac treaba până la intrarea în casă. De acolo nu mai au voie să lucreze. Dacă ar face treaba prost şi clientul ar avea pierderi, s-ar interpreta că au sarcină de serviciu să provoace aceste pierdere pentru a avea noi profit cât mai mare”, a explicat Ion Toma singura interdicţie de a intra în mediul privat de al Apavital.

Totuşi, este posibil ca această regulă să fie schimbată. „Le voi cere tuturor celor 1.200 de angajaţi o declaraţie pe propria răspundere că nu au firme în domeniul în care activăm noi”, a adăugat directorul Apavital. Acesta susţine însă că o concurenţă neloială ar fi doar în privinţa lucrărilor de instalaţii. „În privinţa firmei celor trei angajaţi, pot spune că Apavital nu are în obiectul de activitate vânzarea de echipamente sau soluţii de automatizare şi o întreprindere de acest gen, care conţine în acţionariat persoane care au şi calitatea de angajat Apavital, nu reprezintă un concurent şi nu justifică înfiinţarea unei interdicţii. Oricum, pe domeniul lor oamenii şi firmele sunt greu de găsit, nu mă mir că fac această activitate şi în privat”, a mai precizat Ion Toma.

Citește și EXCLUSIV. Fiica lui Zacornea, intrată prin fals la Medicină. Așa a început dosarul DNA la UMF

Rugbist de performanţă

Inginerul Bogdan Formagiu este absolvent de UTI Iaşi şi este şi sportiv de performanţă, fiind rugbist la Politehnica Unirea Iaşi. La echipa din Divizia Naţională are 3 antrenamente pe săptămână. Lor li se adaugă orele de program de la Apavital, dar şi activitatea de la propria firmă de automatizări şi mentenanţă.

Bogdan Formagiu, sportiv, angajat și patron

Cifra de afaceri, venituri, profit

Firma UT4FB Control SRL a fost înfiinţată în 2010 de către cei 3 colegi de la Apavital. În primul an de activitate nu a înregistrat nimic la cifra de afaceri sau la venituri, având doar o pierdere de 296 de lei. În 2011 nu a avut activitate. Primul an cu venituri este 2012, când cifra de afaceri a fost de 42.595 de lei, iar veniturile totale de 40.708 lei, care au generat un profit de 1.238 de lei.

În 2013, cifra de afaceri a ajuns la 192.039 de lei, cu venituri de 164.737 de lei şi profit net de 21.541 de lei.

În 2014, ultimul an raportat, cifra de afaceri a ajuns la 175.484 de lei şi veniturile totale la 171.150 de lei. Firma controlată de Bogdan Formagiu, Tudor Ioan Ursachi şi Cătălin Greşanu a avut pe 2014 o pierdere de 700 de lei.

Ignifugarea la UPU Spiridon, făcută de o firmă fără autorizație, abonată la achiziții directe, cu 21 de contracte în doi ani. Spitalul ieșean a împărțit investiția de reparații capitale și modernizare în bucăți mici pe care le-a dat, prin achiziții directe, unei singure firme: Tech Confort. Ultima în serie: 200.000 de lei pentru ignifugarea Unității de Urgențe, dar firma abonată nu este autorizată pentru acest tip de lucrări. Managerul spitalului ignoră prevederile legale. Vorba aia: cine ar putea crede că un nou Colectiv ar fi posibil?

Ignifugarea Unității UPU de la Spitalul „Spiridon” este ultimul act pus în operă de managerul Ioan Bârliba, dar este și cea mai mare eroare. Tot corpul de clădire a fost făcut prin încredințări directe succesive către o singură firmă: Tech Confort, Bârliba invocând urgența cu care trebuie terminată lucrarea, după insolvența fostului executant, Ted Construct. Ca să se miște repede, managerul celui mai mare spital din Moldova a tăiat investiția în bucăți mici pe care le-a urcat rapid pe SEAP, existând un singur câștigător de fiecare dată: Tech Confort. După ce 7EST a scris, în noiembrie 2015, de această coincidență bizară, la următoarea încredințare directă s-a prezentat firma fratelui de la Tech Confort, banii rămânând în familie.
Dar la finalul operei puse în scenă, Ioan Bârliba a comis-o grav. A dat 200.000 de lei pentru lucrările de ignifugare tot către Tech Confort, care nu are autorizare IGSU pentru asemenea lucrări. În acest moment vorbim de o ilegalitate cu consecințe grave.

Nu apare pe lista IGSU

Firmele care obțin autorizări IGSU sunt postate pe site-ul Inspectoratului. Ultima actualizare este din ianuarie 2016, fiind menționate 15 firme de construcții, care au specialiști pe ignifugare. Tech Confort e o firmă de apartament, care înainte de marea lovitură de la Spiridon, din 2015, cu achiziții directe în serie, avea cifra de afaceri aproape zero. Tech Confort nu apare pe această listă, iar reprezentanții din București ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, singurul care dă autorizările, au declarat că nu există o cerere de autorizare din partea firmei ieșene, deținute de Gavriil Miron. „Pentru acest gen de lucrări, autorizația IGSU este obligatorie, iar ultima actualizare este din ianuarie. Noi eliberăm autorizații o dată la două luni. Singura posibilitate ca Tech Confort să realizeze lucrarea este să o subcontracteze la o firmă specializată”, a precizat colonelul Bogdan Sale, reprezentant IGSU.

Nefiind o lucrare autorizată, ignifugarea corpului de clădire de la Spitalul „Sf. Spiridon” nu prezintă nicio garanție, poveste dezbătută pe mii de pagini după tragedia Colectiv. Dacă autorizarea n-ar fi importantă, DNA n-ar mai fi deschis dosare penale și n-ar mai fi făcut arestări după Colectiv. Ioan Bârliba și Gavriil Miron știu mai bine ce trebuie făcut decât toți cei care și-au dat cu părerea.

Păzea! Tech Confort are treabă la Spiridon. Lipsa autorizației pentru ignifugări nu trebuie luată în glumă

Ce trebuie să știi la o ignifugare

Administratorul unei firme care are autorizație pentru ignifugări și care știe cât de importante sunt aceste lucrări explică, în detaliu, cerințele legale, de la echipamente până la personal specializat. „Ca să te autorizezi, îți faci un dosar, îți cumperi utilaje, faci perfecționări cu personalul calificat, acest lucru necesită luni de zile de pregătire. Apoi chemi ISU să te verifice la fața locului și depui documentația”, începe explicația Scarlat Orzescu, patronul SC Mior din Iași.
„Ca să faci o ignifugare, ai nevoie de umidometre (măsoară umiditatea din lemn), pompe, termometre, soluții pentru chituire. ISU te verifică și apoi te reautorizează din doi în doi ani. Dacă îți cere cineva să izolezi un pod, nu te apui să dai cu pompa oricum. Trebuie să vezi structura podului, dacă are fisuri, dacă trebuie chituit. Sunt operațiuni complexe, soluția ignifugantă trebuie neapărat autorizată, materialele sunt speciale. E nevoie de mașini mecanice. După ce termini o lucrare, ești obligat să iei probe și le trimiți la Institutul de Încercări, la Cluj sau la București. Mostrele sunt supuse la probe de foc, iar la sfârșit primești un răspuns, dacă lucrarea este în parametri sau nu”, a povestit patronul SC Mior.
Orzescu a punctat că ignifugarea este o știință și ai nevoie în firmă de un specialist care semnează și care trebuie să aibă atestat. „Sunt cursuri speciale pentru așa ceva”.  SC Mior nu a participat la investiția de la Spiridon, pentru că n-a urmărit anunțul și n-a fost invitat. Nu l-a sunat nimeni.

Managerul Ioan Bârliba, prea puternic pentru a se încurca în întrebările ziariștilor

Șmecher de cartier: „Poate am, poate n-am...”

A fost imposibil să aflăm niște răspunsuri decente de la managerul spitalului, Ioan Bârliba, într-o discuție normală, într-o țară civilizată, ca de la contribuabil la funcționar public plătit de la buget. „M-ați sunat în calitate de jurnalist? Eu înregistrez convorbirea. Faceți o adresă scrisă. Eu nu fac ilegalități”. Întrebarea era una simplă: „Tech Confort are autorizare pentru ignifugare, a depus acest document la dosarul de achiziție?”, dar nu ne-am putut ridica la nivelul directorului Bârliba. După o zi și noi insistențe, managerul spitalului ne-a spus: „Nu știu, o să verific, nu eu mă ocup, 7EST are ceva cu mine”.

Citește și Portretul parvenitului la tinereţe. Noua „vedetă” a PSD Iaşi: anonimul Baltag

La fel s-a purtat discuția și cu Gavriil Miron, patronul Tech Confort: „Poate am autorizație, poate nu am, poate nu vreau să v-o arăt. Atât timp cât spitalul ne-a acceptat, n-am ce să comentez”, după care ne-a amenințat cu niște relații sus-puse pe care le-ar avea. Insistând, i-am spus lui Gavriil Miron că, în urmă cu o lună, la ultima actualizare, nu apărea ca autorizat în evidențele IGSU, moment în care ne-a propus o întâlnire peste câteva ore, ca să verifice. 7EST a revenit la ora avansată dar Gavriil Miron n-a mai răspuns. Au urmat două ore de apeluri telefonice eșuate în căsuța vocală a patronului Tech Confort. Așa se poartă războiul de zi cu zi pe frontul banilor publici.

21 de contracte pentru Tech Confort la Spiridon

În ultimii doi ani, până la finalul lui 2015, Tech Confort a primit de la Spitalul „Sf. Spiridon” 21 de lucrări, prin încredințare directă. Obiectul contractelor consta în lucrări de reparații, valoarea totală ajungând la 1,5 milioane lei. De exemplu, în 2013, primii bani, 413.000 de lei, au ajuns la societatea administrată de Miron pentru reamenajarea Clinicii de de Cardiologie. Suma a fost împărțită în patru contracte.

De ce este importantă ignifugarea

Lucrările de ignifugare sunt esențiale în construcțiile civile. Nerespectarea normelor impuse de lege poate conduce oricând la o nouă tragedie, precum cea de la Clubul Colectiv. În urma expertizelor s-a constatat că nu s-au folosit materiale ignifuge pentru amenajarea localului. Conform declarațiilor date de administratorul firmei care a realizat izolarea fonică, patronii clubului Colectiv nu au folosit materiale ignifuge pentru că erau prea scumpe.

În 2011, se oferea redevență mai mare și autobuze mai noi. În loc de licitație, ATPJ a primit „FLIT!”. Sfârşitul contractului dintre RATP şi Unistil, în iunie 2016, încinge spiritele pe piaţa transportului local. Asociaţia Transportatorilor, o organizaţie concurentă cu operatorul privat, susţine că asocierea dintre cele două firme este ilegală încă din 2011. „Am vrut să aducem mijloace de transport mai noi şi să plătim redevenţă mai mare, dar am fost refuzaţi”, spune vicepreşedintele Asociaţiei.

Direcţia de Asistenţă Comunitară şi Asociaţia Surâsul Albastru au cheltuit în zadar sume imense de la Uniunea Europeană. S-au chinuit timp de un an să pună pe picioare şapte firme cu o cheltuială medie de 100.000 de euro pe bucată n Majoritatea fie au deja au probleme în a-şi plăti salariaţii, fie stau închise. Potențialul pe piața liberă este infim.

Folosind mulţi bani europeni, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) şi Asociaţia Surâsul Albastru au înfiinţat anul trecut Structuri de Economie Socială, cu angajaţi care au luat multe luni salarii fără ca societăţile unde lucrează să funcţioneze. Acum, la o lună de la încheierea proiectului, acestea sunt în pragul desfiinţării.

Proiect bun, aplicare greşită

Deşi s-au cheltuit, în total, 3,2 milioane de lei, unele dintre aceste firme, cum este cazul celor înfiinţate de DAC - Social Clean şi Copy Center - au început activitatea propriu-zisă de numai două-trei luni şi acum, la o lună de la încheierea proiectului, sunt în situaţia de a nu avea bani cu ce să-şi plătească angajaţii, aşteptând finanţare de la DAC.

„Proiectul s-a încheiat la sfârşitul lunii februarie şi avem probleme în achitarea salariilor pe luna ianuarie. Salariaţii au înţeles situaţia şi au acceptat să muncească în continuare. Au fost patru locuri disponibile, dar avem doar trei salariaţi. Suntem încă la început şi din contractele avute reuşim să plătim chiria şi utilităţile. Încă nu a fost definitivat bugetul DAC şi aşteptăm să vedem ce bani vom primi de acolo“, spune Gabriela Munteanu, administratorul firmei Social Clean DAC SRL.

Camerele închiriate pentru SES-uri de „Surâsul Albastru” fie sunt închise, fie au angajaţi care stau degeaba

Uite sediul, nu e sediul

Potrivit proiectului, cei de la Surâsul Albastru trebuiau să înfiinţeze patru SES-uri: Surâsul Albastru Hand Made SRL, Surâsul Albastru Clean House SRL, Surâsul Albastru Print SRL, Surâsul Albastru Prod SRL.

Managerul proiectului din partea Asociaţiei Surâsul Albastru, Elena Solomon, spunea, în luna august 2015, că trei dintre SES-uri au sediul pe Strada Principală nr. 39 Brătuleni-Miroslava, loc unde se află un parc logistic. „Nu avem aici nicio firmă de acest gen”, declara atunci patronul parcului, omul de afaceri Sorin Chiteală.

Al patrulea SES se afla, conform reprezentanţilor Surâsul Albastru, la aceeaşi adresă cu Niky SRL, firma de textile a Cristinei Nichita, fondatoarea Asociaţiei.

I-am prins descoperiţi

Cristian Ungureanu, manager al proiectului din partea Surâsul Albastru, susţine că face muncă pro-bono şi că nu este remunerat, deşi în proiect era prevăzut ca administratorii să aibă salariu de 1.200 de lei brut pe lună. El este şi administrator la Surâsul Albastru Hand Made SRL şi Surâsul Albastru Print SRL, iar la celelalte două spune că este „acţionar şi că se ocupă de buna funcţionare a acestora.“

Zilele trecute, ne-am deplasat din nou la parcul logistic. La Surâsul Albastru Print SRL am găsit cinci angajaţi care pur şi simplu stăteau degeaba. La Hand Made era uşa închisă, iar la Clean House, care este de fapt o cămăruţă ce nu are nimic scris pe uşă, era, la fel, închis.

Achiziţii de dragul achiziţiilor

Deşi oamenii sunt plătiţi din luna aprilie, administratorul recunoaşte că echipamentele au venit în luna octombrie 2015, iar calificarea angajaţilor s-a încheiat de-abia în luna decembrie a anului trecut. Mai mult, Ungureanu precizează că s-au luat nişte echipamente doar de dragul de a da de muncă la cinci oameni: „Noi puteam lua o imprimantă mare, dar am ales să luăm nişte imprimante mai mici pentru a asigura de muncă la cinci angajaţi. Dacă luam doar una mare nu se mai justifica prezenţa a cinci oameni. Scopul nostru nu a fost să aducem cea mai bună tehnologie, ci să asigurăm cinci locuri de muncă!“

Sediu schimbat, angajaţii în concediu

Revenind la SES-urile Direcţiei, o altă modificare. Social Copy Center DAC şi-a schimbat deja sediul. Iniţial, firma de copiere şi print a avut sediul la Căminul de bătrâni din Copou. Cum acolo vadul comercial era aproape zero, s-a decis schimbarea sediului, doar că noua locaţie, la subsolul „Piramidei lui Dubeţ“, este la fel de neinspirat aleasă.

Mutarea a durat aproape o lună şi acum încă nu se lucrează, deşi administratorul Mariana Chitic susţine contrariul: „Da… Ne-am mutat. Mai avem de tras net-ul. Da… Se lucrează. Unde sunt angajaţii? Unul este în concediu, iar ceilalţi… pe-aici!“

Întrebată despre finanţare şi plata salariilor, administratorul a dat-o în bâlbâială: „Ăăă… Avem finanţare. Din fonduri proprii şi de la DAC. Sunt nişte contracte, dar nu vă pot spune cu cine. Salariile? Ăăă... Se plătesc. Sigur că da!“

Citește și UNDE SUNT BANII? Centrul „Xerox” în care Luminița Munteanu a băgat 105.000 de euro abia costă 15.000 de euro

Cum s-au cheltuit banii?

Dată fiind suma foarte mare ce revine pentru o singură societate, 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro, 7EST a solicitat lista achiziţiilor ce au fost făcute, mai ales că niciuna dintre ele nu apare în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice. Direcţia de Asistenţă Comunitară ne-a trimis la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea. Am continuat demersul nostru la Autoritatea de managament, însă nici de la aceasta nu am primit vreun răspuns. Răspunsul e un secret de partid, pentru că în organismele de finanțare și control toți sunt numiți politic.

 Sediul SES-ului pentru xerox al DAC s-a mutat deja dintr-un loc fără vad, un cămin de bătrâni din Copou

Ce presupunea proiectul

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Ulterior, acestea trebuie să intre pe autofinanţare pentru o perioadă prevăzută în proiect.